2.1.3 Material Metodologic: Inclusivitatea în clasă

1. INTRODUCERE

Proiectul își găsește rădăcinile în agravarea severă a disparităților educaționale și creșterea ratei de abandon școlar, cauzate de epidemia de COVID-19 și solicită adoptarea unei abordări mai holistice a Educației Incluzive. Predarea artelor poate sprijini în mod eficient o cultură școlară mai incluzivă, promovând în același timp bunăstarea elevilor și dezvoltarea principalelor abilități ale secolului XXI.

Scopul general este de a oferi o metodă inovatoare de educație incluzivă și de promovare a bunăstării prin implementarea conținutului și practicilor educaționale artistice. Mai exact, obiectivele sunt:

Dezvoltarea resurselor de învățare, a materialelor, a activităților educaționale privind arta și a modulelor de formare pentru a stimula creativitatea, cultura, dialogul multicultural, resursele psihologice ale elevilor din învățământul secundar (cu vârste între 11 și 16 ani) și principalele abilități relevante secolului XXI.

Promovarea incluziunii sociale a elevilor din învățământul secundar cu nevoi educaționale speciale, ale elevilor din minorități sau ale familiilor cu venituri mici.

Îmbunătățirea abilităților și competențelor profesorilor în Educația Incluzivă (EI).   

Furnizarea unui set de noi aptitudini și competențe pentru Sectorul Cultural Creativ (SCC).

Promovarea unei posibile colaborări între specialiști în artă, experți în educație și profesori.

Diverse opțiuni urmează să fie detaliate pe baza acestor premise.

2. ALEGERILE CURRICULUM-ULUI INCREA+

-

2.1. Definiția Incluziunii

Studiile din literatura de specialitate oferă mai multe definiții ale incluziunii. Printre acestea, merită menționat cel de la baza Indicelui pentru Incluziune (Booth și Ainscow 2002). 

Incluziunea poate fi abordată atât pentru a reduce barierele, cât și pentru a promova participarea. Este vorba, de fapt, despre o comunitate care are grijă de membrii săi, îi face să se simtă bineveniți și este dispusă să se adapteze pentru a se potrivi diferitelor lor nevoi (Marino-Francis și Worrall-Davies, 2010). Iar participarea poate fi văzută ca un rezultat (endpoint) al serviciilor de sănătate și educație (Imms et al., 2016; Kennette, & Wilson, 2019).

Unele dintre acțiunile identificate și orientate spre aceste obiective duble pot fi:

- Reducerea barierelor din calea învățării și participării pentru toți elevii, nu numai pentru cei cu deficiențe sau pentru cei care sunt clasificați ca "având nevoi educaționale speciale" (SEN);

- Învățarea din încercările de a depăși barierele din calea accesului și participării elevilor pentru a face schimbări în beneficiul elevilor pe scară mai largă;

- Valorificarea elevilor și a personalului în egală măsură;

- Perceperea diferențelor dintre elevi ca resurse pentru a sprijini învățarea, mai degrabă, decât probleme ce trebuie depășite;

- Recunoașterea dreptului elevilor la educație, în locația lor;

- Creșterea participării elevilor la cultura școlii, la programele școlare și comunitățile locale și reducerea excluderii lor din acestea;

- Îmbunătățirea școlilor atât pentru personal, cât și pentru elevi;

- Sublinierea rolului școlilor în construirea comunității și dezvoltarea valorilor, precum și creșterea realizărilor;

- Promovarea relațiilor de susținere reciprocă între școli și comunități;

- Recunoașterea faptului că incluziunea în educație este un aspect al incluziunii în societate;

- Restructurarea culturii, politicilor și practicilor din școli, astfel încât acestea să răspundă diversității elevilor.

2.2. Abilitățile și prioritățile secolului XXI

Zece abilități de viață de bază stabilite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) sunt considerate cruciale pentru secolul XXI:

Conștiința de sine: Include recunoașterea sinelui, a caracterului personal, a punctelor noastre forte și a punctelor slabe, a dorințelor și antipatiilor.. Crearea conștiinței de sine poate ajuta adolescenții să recunoască atunci când sunt stresați, sau se simt presați. Conștiința de sine este adesea o condiție prealabilă pentru o comunicare eficientă și relații interpersonale, precum și pentru dezvoltarea empatiei față de ceilalți.

Empatia: Empatia este capacitatea de a-ți imagina cum este viața pentru o altă persoană. Fără empatie, comunicarea pe care adolescenții o au cu ceilalți nu va echivala cu un proces bidirecțional. Empatia îi poate ajuta pe adolescenți să îi  accepte pe alții, care pot fi foarte diferiți de ei. Acest lucru le poate îmbunătăți interacțiunea socială în sălile de clasă, dar și mai târziu în viață, în situații de diversitate etnică, sau culturală.

Gândire critică: Capacitatea de a analiza informațiile și experiențele într-o manieră obiectivă. Gândirea critică poate contribui ajutând adolescentul să recunoască și să evalueze factorii care influențează atitudinile și comportamentul, cum ar fi valorile, presiunea de la egal la egal și mass-media.

Gândire creativă: Un mod inedit de a vedea sau de a face lucruri, se bazează pe patru componente – fluența (generarea de idei noi), flexibilitatea (schimbarea cu ușurință a perspectivei), originalitatea (conceperea a ceva nou) și elaborarea (bazându-se pe alte idei).

Luarea deciziilor: O abilitate care poate ajuta un adolescent să ia decizii constructive cu privire la viața lor. Adulții tineri pot învăța să evalueze diferitele opțiuni pe care le au la dispoziție și să ia în considerare efectele pe care aceste decizii diferite sunt susceptibile să le aibă.

Rezolvarea problemelor: Ajută la împuternicirea adolescentului să privească o problemă în mod obiectiv față de diferitele opțiuni de soluții și l-ar ajuta să ajungă la o soluție după cântărirea argumentelor pro și contra ale diferitelor opțiuni disponibile.

Abilități de relaționare interpersonală: ajută adolescenții să relaționeze în mod pozitiv cu persoanele cu care iau contact în viața lor de zi cu zi. Acest lucru poate implica posibilitatea de a face și de a păstra relații de prietenie, de mare importanță pentru bunăstarea noastră mentală și socială; menținerea unor relații bune cu membrii familiei și posibilitatea de a pune capăt relațiilor în mod constructiv.

Comunicare eficientă: Înseamnă să-i ajuți pe adolescenți să se exprime, atât verbal, cât și non-verbal, în moduri adecvate culturilor și situațiilor. Aceasta înseamnă să poți exprima opinii, dorințe, nevoi și temeri și include capacitatea de a putea cere sfaturi și ajutor într-un moment de nevoie.

Rezistența la stres: Ca o abilitate de viață, aceasta înseamnă recunoașterea surselor de stres din viața, recunoașterea modului în care acest lucru îi afectează și acționând în moduri care îi ajută să-și controleze nivelul de stres; învățarea stilurilor pozitive de adaptare și înlocuirea pasivului cu mecanisme active de adaptare - aceasta poate include schimbarea mediului sau a stilului de viață și învățarea modului de relaxare.

Confruntarea cu emoțiile: Include recunoașterea emoțiilor proprii și ale celorlalți, conștientizarea modului în care emoțiile influențează comportamentul și capacitatea de a răspunde la emoții în mod corespunzător. Un aspect important al acestei abilități este învățarea de a gestiona emoții intense, cum ar fi furia sau tristețea, care pot avea efecte negative asupra sănătății noastre dacă nu răspundem în mod corespunzător.

Pe baza propunerilor internaționale recente axate pe copii și adolescenți și a rezultatelor unui sondaj internațional InCrea+, ne vom referi la aceste competențe ca fiind grupate în 3 categorii (Trilling & Fadel, 2009): 

Abilități de învățare (Gândire Critică, Creativitate, Colaborare, Comunicare, Rezolvarea problemelor);

Competențe de alfabetizare (alfabetizare informațională, alfabetizare mediatică, alfabetizare tehnologică);

Abilități de viață (empatie, flexibilitate și adaptabilitate, leadership, inițiativă și auto-direcționare, interacțiune socială și interculturală).

În dezvoltarea activităților pentru curriculum, ne așteptăm să acoperim aceste trei seturi de abilități.

2.3. Domeniul artelor

Diferitele clasificări ale artei includ: arte frumoase, arte vizuale, arte plastice, arta spectacolului, arta aplicată și arta decorativă (Bernard, 2020). Curriculum-ul se va concentra pe primele patru, și anume:

Artele frumoase includ desen, pictură, imprimare, sculptură, caligrafie.

Artele vizuale, includ toate artele plastice, și în plus “new media” precum fotografie, arta mediului, artă contemporană.

Arta plastică poate include lucrări care sunt turnate și nu neapărat obiecte din plastic; constă din lucrări tridimensionale precum argilă, ipsos, piatră, metale, lemn și hârtie (origami).

Arta spectacolului, această clasificare constă dintr-o formă de artă ce implică evenimente publice de spectacol ce se desfășoară în principal la teatru (spectacole tradiționale de artă – teatru, operă, concert, balet; spectacol de artă contemporană– pantomimă). 

Curriculum-ul va implica activități care abordează atât expresii artistice celebre, cât și activități artistice, susținând astfel o abordare reflexivă a experiențelor codificate și a sensului asociat cu o implicare directă.

2.4. Artă plastică, lucrări de artă care sunt turnate și nu neapărat obiecte din plastic; constă în lucrări tridimensionale precum lut, ipsos, piatră, metale, lemn și hârtie (origami).

-

2.5. Arta spectacolului, această clasificare constă într-o formă de artă care se referă la evenimente de spectacol public care au loc în principal în teatru (arta spectacolului tradițional - teatru, operă, muzică și balet; arta spectacolului contemporan - mima

Curriculumul va cuprinde activități care abordează atât expresiile artistice celebre, cât și activitatea de creație artistică, sprijinind astfel o abordare reflexivă a experiențelor codificate și a elaborării de semnificații asociate cu o implicare directă.

2.6. Principiile Designului Universal de Învățare (UDL)

3. CURRICULUM-UL

3.1 Structura

Curriculum-ul se dezvoltă pe parcursul a trei etape, fiecare incluzând 13 activități (tabelul 1). Cele șase provocări în materie de incluziune vor fi abordate în fiecare dintre etape, abordând în același timp competențe mai semnificative ale secolului XXI incluse în setul specific, prin intermediul celor patru tipuri principale de expresii artistice (cu exemple, atât de lectură de artă, cât și de creare de artă).

Table 1. Structura de bază a curriculum-ului InCREA+

UDL este principiul călăuzitor pentru fiecare activitate dezvoltată în cadrul curriculum-ului.

3.1. Bune practici în dezvoltarea curriculum-ului

În elaborarea curriculum-ului, vom lua în considerare bunele practici existente în întreaga Europă. De asemenea, le vom alege pe cele care s-au potrivit fundamentelor și obiectivelor proiectului INCREA+, sau le vom manipula pentru a le face să se încadreze în criteriile stabilite în secțiunea 2 a acestui capitol.

Cel puțin la dezvoltarea activităților, următoarele aspecte vor fi abordate, astfel cum se arată în modelul care urmează (tabelul 2).

Table 2. Model pentru descrierea informației de bază a activităților din curriculum

Nevoile specifice de expertiză, sau poveștile participanților, pot duce la introducerea unor aspecte suplimentare în dezvoltarea activităților.

3.3 Indicele de învățare

Beneficii pe termen lung:

DifRăspândirea practicilor de educație artistică la nivel european.

Îmbunătățirea mediului și a condițiilor de învățare și a rezultatelor școlare ale elevilor. 

Scăderea abandonului școlar din cadrul grupurilor dezavantajate.

O colaborare mai puternică între SCC și școli.

Pentru a descrie modificările instaurate, atât instrumentele calitative, cât și cele cantitative, vor fi luate în considerare și propuse elevilor înainte și după participarea la activități (tabelul 3). Întrebările reflexive din timpul activităților vor ghida învățarea.

Table 3. Componente de evaluare e învățării

Așa cum s-a propus, atât participanții, cât și profesioniștii care desfășoară activitatea vor fi implicați în analizarea schimbărilor și promovarea incluziunii, dezvoltarea competențelor și participarea activă.

REFERINȚE

Bernard, C. F. (2020). Lived experiences: Arts policy at the street level in the New York City Department of Education. Arts Education Policy Review, 121(1), 30-41.

Booth, T., Ainscow, M., Black-Hawkins, K., Vaughan, M., & Shaw, L. (2002). Index for inclusion. Developing learning and participation in schools, 2.

CAST (2018). Universal Design for Learning Guidelines version 2.2. Retrieved from http://udlguidelines.cast.org

Imms, C., Froude, E., Adair, B., & Shields, N. (2016). A descriptive study of the participation of children and adolescents in activities outside school. BMC pediatrics, 16(1), 1-11.

Kennette, L. N., & Wilson, N. A. (2019). Universal Design for Learning (UDL): What is it and how do I implement it. Transformative Dialogues: Teaching & Learning Journal, 12(1), 1-6.

Marino‐Francis, F., & Worrall‐Davies, A. (2010). Development and validation of a social inclusion questionnaire to evaluate the impact of attending a modernised mental health day service. Mental Health Review Journal, 5,1-12.

Partnership for 21st Century Skills. (2009) A framework for 21st century learning P21Tucson, AZ Available at: www.21stcenturyskills.org.

Trilling, B., & Fadel, C. (2009) 21st Century Skills: Learning for Life in Our Times, Jossey-Bass (publisher). ISBN 978-0-470-55362-6. Retrieved 2016-03-13. 

4. Concluzii Generale

Ivana Tsvetkova¹, Teresa Maria Sgaramella², Zornitsa Staneva³, Lea Ferrari⁴

¹CuBuFoundation (BULGARIA)

²UNIPD (ITALY)

⁴UNIPD (ITALY)

iptsvetkova@gmail.com, teresamaria.sgaramella@unipd.it, zornitsastaneva@gmail.com, lea.ferrari@unipd.it

Acest material metodologic a avut ca scop asigurarea fundamentelor celor mai eficiente și inovatoare alegeri de luat în considerare atunci când se implementează un curriculum educațional incluziv prin care se promovează folosirea artei în predare, în lucrul cu adolescenții. Ca primă acțiune, o analiză a scos în evidență o seerie de provocări la adresa incluziunii care au venit în prim plan și care sunt relevante pentru a fi luate în considerare în contextul UE, și anume:

Migrația și barierele culturale, religioase, rasiale sau de gen care pot impiedica incluziunea.  

Dizabilitățile, în cazul cărora varietatea de provocări și probleme care pot apărea este destul de mare și diferă în funcție de contextul național, de caracteristicile specifice fiecărei dizabilitate.

Sărăcia și problemele socio-economice

Copiii supradotați și talentați și nevoile lor

Nivelul de cunoștințe și programele de formare disponibile pentru profesori care să-i ajute să prevină și combată fenomenele de excluziune.  

Impactul Covid-19 și implicațiile sale asupra educației și incluziunii.  

Pentru o abordare eficientă a acestor provocări și probleme, specialiștii interesați de promovarea incluziunii trebuie să ia în considerare următoarele:

Educația incluzivă și Designul Universal de Învățare - fundamente metodologice de bază în dezvoltarea pozitivă a tinerilor.

Competențele secolului 21 – competențe de care fiecare adolescent are nevoie pentru a putea face față provocărilor prezente și viitoare.

Educația artistică și creația artistică ca mijloace eficiente pentru crearea de noi oportunități pentru dezvoltare personală, comunicare directă și nediscriminatorie îmbocățind astfel sistemul educațional prin abordarea nevoilor educaționale în continuă schimbare și a epocii suprasolicitării informaționale.

Se știe că artele și cultura reprezintă componente semnificative a vieții de zi cu zi, acestea oferind o bună oportunitate pentru dezvoltarea și achiziția de noi cunoștințe, îmbunătățirea competențelor, formarea de atitudini sănătoase și dezvoltarea imaginației. Analiza practicilor disponibile în prezent în Europa arată un interes din ce în ce mai mare în acest domeniu și o atenție deosebită acordată integrării copiilor care se confruntă cu fenomene de discriminare și excluziune socială la nivelul școlii. Totodată se evidențiază și nevoia de explora modalități prin care artele pot fi integrate cu succes în educația incluzivă. Proiectul InCrea+ vine să completeze și să consolideze aceste eforturi oferind următoarele:

Un ghid metodologic care să dezvolte și să propună activitățile care sunt organizate într-un curriculum detaliat și bine închegat (a se vedea capitolul 9).

O serie de activități care să urmărească dezvoltarea a din ce în ce mai multe contexte educaționale.

Modalități de a folosi instrumentele digitale, teatrul, artele plastice și vizuale pentru a aborda provocările legate de incluziune prin cooperare și creativitate.

Instrumente și indicații pentru personalizarea activităților propuse în funcție de nevoile și obiectivele educaționale așa cum sunt descrise în secțiunea Idei, instrumente și modele din materialele metodologice.

Curriculumul dezvoltat de parteneri oferă o oportunitate pentru profesori, precum și pentru specialiștii din sectoarele culturale și sociale interesate de incluziune să fie mai bine pregătiți pentru o diversitate tot mai mare a contextelor educaționale și, prin acțiunile lor, să se îndrepte către o comunitate incluzivă și creativă.