Kitabı yazdırKitabı yazdır

3.1.2 Material Meteodologic

Site: Increa Moodle
Ders: PARTEA 3: Implicarea comunității
Kitap: 3.1.2 Material Meteodologic
Tarafından basılmıştır: Invitado
Tarih: Saturday, 19 April 2025, 2:07 PM

İçindekiler

1. SUMAR

Obiectivul major al educației artistice în comunitățile europene pare să fie acela de a obține recunoașterea importanței disciplinei și de a crește ponderea acesteia în curriculum. 

Societățile contemporane preiau din ce în ce mai mult latura creativă și capacitatea de auto-exprimare a indivizilor în modelul de valori pe care îl promovează și îl consideră eficient pentru a sprijini dezvoltarea unei cetățenii active. Acest model încorporează atât dimensiunea binelui personal pentru fiecare individ, cât și cea a utilității pentru societate, prin recunoașterea contribuției industriilor creative la bunăstarea economică.

Artele și cultura reprezintă componente semnificative ale existenței cotidiene, oferind o oportunitate de dobândire a cunoștințelor, formarea deprinderilor și atitudinilor, dezvoltarea imaginației.

Principala caracteristică a alfabetizării în secolul 21 include capacitatea de a înțelege și de a comunica atât verbal, cât și non-verbal. Alfabetizarea culturală ne permite să ne înțelegem pe noi înșine și pe alții într-un context cultural. 

Arta și educația artistică ajută întreaga populație să dobândească abilitățile auxiliare atât de necesare în secolul XXI. Angajatorii din toate sectoarele au nevoie de angajați creativi, analitici, disciplinați și încrezători în sine, persoane care pot rezolva probleme, pot comunica idei și sunt sensibile la lumea din jurul lor. 

Bunele practici menționate anterior, implementate la nivel comunitar, sunt centrate pe o serie de provocări ale incluziunii, în special pe probleme sociale, socio-economice și cognitive, și mai puțin pe aspecte culturale, fizice, comportamentale și cognitive. De aceea, în următorul capitol, Capitolul 6, veți regăsi un spectru mai larg și mai complet de bune practici care acoperă majoritatea provocărilor educației incluzive abordate, de la provocări culturale până la cele legate de supradotații și talent, la nivel de școală. 

Educația artistică comunitară necesită profesori de arte din rândul profesioniștilor, precum și profesori cu competențe artistice, susținuți de parteneriate de succes între actorii  educaționali și instituțiile culturale. 

În afara școlilor, multe organisme oferă educație suplimentară în domeniul artelor. Acestea includ instituții ministeriale sau municipale, centre și instituții culturale, școli independente de specialitate (muzică, teatru etc.), asociații și chiar sindicate de artiști sau profesioniști în creație. Populația care beneficiază, sau trebuie să beneficieze, de educația artistică include copiii și tinerii neșcolari, vârstnicii, persoanele cu dizabilități, imigranții, cursanții adulți și multe alte categorii. 


REFERINȚE

Akın, Z. F., Ece, Ö. (2014). Arts Education Re(thinking) in Turkey, 2014, https://www.iksv .org/i/content/231_1_RethinkingArtsEducation.pdf

European Education and Culture Executive Agency (European Commission), Eurydice (European Education and Culture Executive Agency), 2009, Arts and Cultural Education at School in Europe https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/0e41e888-7d1b-4073-adea-502974017735 

https://www.iksv.org/en/news/iksv-to-receive-unesco-s-international-fund-for-cultural-diversity

European Agenda for Culture, Report On The Role Of Public Arts And Cultural Institutions In The Promotion Of Cultural Diversity And Intercultural Dialogue

https://ec.europa.eu/assets/eac/culture/library/reports/201405-omc-diversity-dialogue_en.pdf

Eurydice (European Education and Culture Executive Agency), 2009, Arts and Cultural Education at School in Europe, www.eurydice.org

Garmidolova, Mariana Mincheva, 2021, The Arts Education System In Bulgaria, http://casopisi.junis.ni.ac.rs/index.php/FUTeachLearnTeachEd/article/view/7155

Geoff Taggart, Karen Whitby, and Caroline Sharp, 2004, International Review of Curriculum and Assessment Frameworks Curriculum and Progression in the Arts: an International Study Final Report, https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/605395/0904_Taggart_et_al_CPQ01.pdf

Grossi, E., et al., 2010, The impact of culture on the individual subjective well-being of the Italian population: an exploratory study. Applied Research in Quality of Life, 6 (4), 387-410

Santovito, Fulvia, 2017, Italian Cultural and Creative Industries. Journal of Creative Industries and Cultural Studies - JOCIS, http://eprints.rclis.org/38750/

Sharp, C., Le Métais, J. (2000). The Arts, Creativity and Cultural Education: An International Perspective, https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/605402/1200_QCA_The-arts-creativity-and-cultural-education-finalreport.pdf


2. INTRODUCERE

Arta poate fi considerată o componentă indispensabilă a unei educații complete - sunt discipline artistice obligatorii în mai multe dintre comunitățile și sistemele educaționale europene. Cu toate acestea, o preocupare bine-cunoscută este cea cu privire la statutul relativ și valoarea acordată disciplinelor artistice în toate comunitățile. În acest capitol vom descrie o serie de bune practici din țările europene, precum Lituania, Turcia, Bulgaria, Italia, Spania, România (țări din care provin partenerii contractuali ai proiectului Increa+), pentru a include arta și creația artistică în cadrul comunității.

Educația artistică nu se limitează la mediul educațional formal, ci la activitățile non-formale, activități de agrement și recreere, acestea servesc ca o modalitate de integrare socială pentru diferite grupuri sociale dezavantajate (copii neșcolari, persoane cu dizabilități, vârstnici, deținuți, minoritari, bolnavi sau migranți) și sunt complementare educației școlare, în funcție de timpul de care dispun profesorii din țările europene.

Educația artistică în cadrul comunității este descrisă prin intermediul contactul direct al indivizilor cu lucrări și mijloace artistice (cum ar fi concerte organizate, expoziții organizate, lansări de cărți, biblioteci și filme, vizite la muzee sau galerii de artă) și implicarea acestora în practicile artistice (practicarea artei în școli și în afara lor).

The Road Map for Arts Education, elaborată de un grup de experți și UNESCO și prezentată la Prima Conferință Mondială privind educația artistică (Lisabona, 2006, revizuită și actualizată ulterior), pledează pentru rolul esențial al educației artistice în cadrul societăților, pentru a crea un teren comun de înțelegere pentru toate părțile interesate. Există mai multe obstacole în atingerea scopurilor artei în domeniile educaționale, preponderentă fiind lipsa finanțării. Alte obstacole menționate în The Road Map for Arts Education sunt: dificultatea aplicării educației artistice la sistemele educaționale actuale, lipsa de conștientizare din partea actorilor relevanți și, în sfârșit, lipsa de cooperare din partea părților interesate implicate.

Taggart, Whitby & Sharp (2004) au arătat, în studiul lor, că „educația culturală promovată în statele membre UE, la acea vreme, includea dezvoltarea abilităților artistice, cunoștințe și înțelegere, implicarea într-o varietate de forme de artă; creșterea înțelegerii culturale; împărtășirea experiențelor artistice, oamenii devenind și consumatori și contribuitori artistici. Educația artistică conduce la alte rezultate, cum ar fi încrederea în sine, exprimarea individuală, munca în echipă, inter-culturalitatea, participarea la viața culturală”. 

Sharp și Le Métais (2000, p. 7) au relevat că multe țări împărtășesc aceleași convingeri și priorități pentru arte, creativitate și educație culturală: creativitatea este importantă și dezvoltarea ei ar trebui încurajată pentru că îi ajută pe oameni să se simtă incluși și apreciați, dar împărtășesc, de asemenea, aceleași provocări la nivel comunitar, nevoia de a găsi modalități eficiente de a ridica profilul și statutul artelor nu numai în societate, ci și în educație. Toate comunitățile ar trebui să găsească modalități de a ajuta oamenii să recunoască valoarea artelor, făcând experiențele artistice relevante și alocând suficient timp diverselor forme de artă.

Referindu-se la politici, Sharp și Le Métais menționează că „există necesitatea de a investiga contradicția aparentă dintre sprijinul pentru arte la nivel de politică și statutul scăzut perceput pentru arte în școli, pentru a explora implicațiile diferitelor programe de studii, modele și să identifice metode de evaluare care sunt practice, de încredere și plăcute pentru arte, creativitate și educație culturală” (Sharp C., Le Métais J., 2000, p. 18).

Caracterul în schimbare al societăților noastre necesită identificarea de noi priorități, numeroase țări europene pun accent pe dezvoltarea competențelor fundamentale, punând presiune pe mai multe domenii, inclusiv pe arte. 

Fiecare comunitate trebuie să încurajeze cetățenii să participe activ la transmiterea și schimbarea culturală. Țările trebuie să exploreze o serie de acțiuni, pentru a include artele în viața de zi cu zi a cetățenilor lor:

  • “Creșterea profilul artelor în școli, pornind de la atitudinile pozitive ale părinților față de activitățile artistice și subliniind valoarea abilităților creative pentru economie, precum și pentru evoluția personală” (Sharp C., Le Métais J., 2000, p. 26),

  • Acordarea de sprijin pe pregătirea și formarea profesorilor, pentru a le dezvolta încrederea în a preda incluzând creația artistică,

  • Încurajarea unor parteneriate de înaltă calitate între artiști, organizații CCS și școli, prin programe coordonate;

  • Dezvoltarea festivalurilor și competițiilor naționale, pentru a scoate în evidență activitățile cultural-artistice, ce aduc beneficii întregii societăți.

Studiul Educația artistică și culturală la școala în Europa, realizat de Eurydice (EACEA, 2009), prezintă informații actualizate, cuprinzătoare și comparabile, despre politicile educaționale artistice din peste 30 de țări europene. Beneficiile implicării artelor în educație sunt destul de similare între țări: aproape toți respondenții menționează „abilități artistice, cunoștințe și înțelegere”, „apreciere critică”, „moștenire culturală”, „expresie/identitate individuală”, „diversitate culturală” , și „creativitate”. În marea majoritate a țărilor, educația artistică vizează dezvoltarea personală și emoțională, deoarece promovează abilitățile sociale și împlinirea de sine (satisfacție) prin experimentare. 

Este îmbucurător faptul că apar un număr mare de inițiative și strategii, în jurul țărilor europene, pentru a crește accesul cetățenilor la evenimente culturale. Un ”coș cultural” sau un ”pașaport cultural” este un mijloc destul de comun de a introduce elevii în cultură și artă. Implementarea acestor măsuri diferă în țările Uniunii Europene.

În acest capitol, vom descrie o serie de bune practici bazate pe artă, cu accent pe educația incluzivă, oferite de partenerii proiectului InCrea+, din Lituania, Spania, Turcia, Italia, România și Bulgaria. Aceste bune practici, 12 în total, câte 2 din partea fiecărui partener, au fost selectate în urma unei cercetări calitative masive în fiecare comunitate, pentru a descrie cele mai bune situații de educație incluzivă. 

Fiecare dintre aceste bune practici este descrisă într-o grilă, dezvoltată de partenerii europeni InCrea+:

  • Kauno Juozo Grušo meno gimnazija and Pedagogical Psychological Service din Municipiul Raional Trakai (Lituania), 

  • Besime Özderici Ortaokulu (Turcia), 

  • Foundation for development of the cultural and business potential of civil society - Fundația CUBU (Bulgaria), 

  • Asociația Meraki din Valencia (Spania), 

  • Fundația EuroEd (România), 

  • Università degli studi di Padova (Italia).

Grila la care ne vom referi se bazează pe experiența unei echipe de experți în educație și acoperă o serie de caracteristici, pentru a o face mai cuprinzătoare și pentru a oferi posibilitatea de a reproduce aceste bune practici la o scară mai mare sau mai mică (menționăm că grila nu este exhaustivă). Grila include informații referitoare la: 

  • denumirea bunei practici;

  • grupul țintă;

  • beneficiile practicii pentru grupurile țintă;

  • impactul comunitar/social (obiective);

  • materialele utilizate;

  • mijlocul artistic;

  • cât de mult susține incluziunea;

  • aptitudini de secol XXI incluse;

  • abordarea provocărilor pentru incluziune.

Bunele Practici menționate în acest capitol, se confruntă cu o serie de limite, pornind de la diversitatea culturală a fiecărei țări și societate în parte, punctul de vedere diferit al fiecărui expert care a dezvoltat practica, până la impactul COVID-19 asupra fiecărei practici. 

Capitolul 5 oferă cititorului posibilitatea de a studia diferitele practici implementate în diferite țări europene; promovează diversitatea culturală prin bune practici care conștientizează patrimoniul cultural și, în special, se concentrează pe activități artistice care promovează incluziunea în societatea modernă.


3. BUNE PRACTICI OFERITE DE KAUNO JUOZO GRUŠO MENO GIMNAZIJA (KJGAG) ȘI SERVICIUL PSIHOLOGIC PEDAGOGIC AL MUNICIPIULUI RAIONAL TRAKAI (LITUANIA)

În Lituania, educația culturală și artistică este integrată în diferitele programe și instrumente educaționale. Reprezentanții țării susțin că educația artistică este o parte importantă a creșterii unei persoane cu drepturi depline, determină creativitatea unei persoane, abilitățile de comunicare și aplicarea cunoștințelor și experienței dobândite în noi situații de viață.

Luând în considerare noile provocări cu care se confruntă societatea lituaniană, domeniul cultural și artistic necesită o atenție sporită pe baza analizei tendințelor culturale, tehnologice și politice contemporane, dezvoltarea educației culturale și artistice pornind de la experiența altor țări: aspecte multiculturale, industrii creative, atenție la activități creative practice în studiouri, birouri, laboratoare etc., introducerea de noi tehnologii și asigurarea instrumentelor și echipamentelor necesare în acest scop; integrarea cuprinzătoare a disciplinelor artistice în predarea altor discipline și în viața culturală a școlii, de ex. dramă socială și proiecte de protecție a patrimoniului cultural. 

Strategia Lituania 2030 atrage, de asemenea, atenția asupra importanței educației non-formale legate de educația culturală și anticipează nevoia de a implica în educație profesioniști din diverse domenii ale culturii.

Strategia de educație subliniază, de asemenea, că muzeele, bibliotecile, culturile și instituțiile de artă, au o implicare redusă sau deloc în educația non-formală. Organizațiile din subordinea Ministerului Culturii marchează educația culturală ca o prioritate în planurile lor anuale de activitate. Multe instituții dezvoltă noi programe educaționale, de exemplu Muzeul Popular a dezvoltat un material special: „Veți rezolva ghicitoarea - cunoașteți expoziția” pentru munca independentă a profesorului în predare.

Din punct de vedere al conținutului, activitățile de educație culturală sunt foarte diferite și diverse: ateliere creative, tururi de vizitare a obiectivelor turistice, programe educaționale muzicale, oferirea de oportunități de participare la repetiții, de familiarizare cu instrumente muzicale și interpreți, precum și diverse activități creative în muzee, istorie culturală, educațională. concerte, instalații muzicale interactive, prelegeri publice etc.

În Lituania, există un program special adaptat pentru tineri inclus în majoritatea festivalurilor cultural-artistice. Unele dintre aceste evenimente implică tinerii activ, oferindu-le posibilitatea de a contribui la planificarea programului sau a activităților. De exemplu inițiativa proiectului internațional de educație cinematografică „Moving Cinema”, implementat în Lituania de Art Beehive, pentru eleviii seniori „Young Cinema Programers”, în cadrul căruia elevii selectează filmele pe care le consideră cele mai relevante pentru colegii lor și realizează la rândul lor un film. Alte programe pentru lituanieni: Festivalul Internațional de Film de la Vilnius „Primăvara Cinematografiei”, Festivalul de Film Documentar de la Vilnius. O altă inițiativă este programul educațional KITOKS „Tânărul Critic” al Festivalului Copiilor și Tineretului „Menų spaustuvė”, în cadrul căruia se dezvoltă o înțelegere mai profundă a artei teatrale, capacitatea de a reflecta și de a evalua.

Inițiativa de vizită gratuită la muzeu este în vigoare din 2018, când a avut loc un test pilot al instrumentului pentru elevi. După aceea, instrumentul a fost ajustat și adaptat pentru toată lumea (atât elevi, cât și adulți). Cu toate acestea, vizitarea instituțiilor culturale rămâne o provocare pentru rezidenții din afara orașelor mari. 

Aprobat în 2018, programul Pașaport Cultural este o inițiativă finanțată de stat pentru școlari care vizează îmbunătățirea accesului acestora la proiecte și evenimente culturale și educaționale. Acesta permite școlarilor lituanieni să beneficieze de serviciile gratuite ale instituțiilor culturale și artistice și îi încurajează să participe la viața culturală. Se consideră că formarea obiceiurilor de consum cultural ale școlarilor ar trebui să se bazeze în mod consecvent și sistematic pe nevoile, cunoștințele și abilitățile de a percepe informațiile care se dezvoltă la o anumită vârstă.

De asemenea, se poate presupune că activitățile de educație culturală, care durează mai mult și implică artiști, au mai multe șanse să aibă un impact nu numai asupra elevilor și învățării acestora, ci și asupra profesorilor, părinților, conducerii școlii și culturii școlare generale.


Potrivit studiului Educația artistică și culturală la școala din Europa, Lituania consideră că activitățile artistice extracurriculare oferă elevilor oportunități de a dobândi experiență practică pentru ocupații profesionale și locuri de muncă creative. Astfel de activități ajută, de asemenea, la dezvoltarea abilităților transferabile, cum ar fi abilitățile de comunicare, și sunt menite să îmbunătățească calitatea învățării și motivația elevilor.


4. Exemple de Bune Practici

Activitatea Incluziunea socială a copiilor vulnerabili prin artă în regiunile de graniță Lituania-Belarus (“Pažeidžiamų vaikų socialinė įtrauktis per meną Lietuvos ir Baltarusijos pasienio regionuose”), având ca promotor Administrația Municipiului Varėna, este organizată ca ritual de creativitate – estetic. O parte integrantă a activităților, altele decât saluturile și rămas-bunul, este reflecția și/sau autoevaluarea. Copiii reflectă la două niveluri: despre starea lor emoțională (cum se simt) și despre cum pot gestiona și îndeplini sarcinile (ce învață).

Provocarea pentru incluziune abordată este cea Socială. Practica a oferit un spațiu sigur pentru munca între elevi cu interese și statuturi diferite. Este un exemplu excelent al modului în care ar trebui organizat cadrul pentru ca participanții implicați să creeze legături și să scoată tot ce este mai bun din toți copiii participanți – oferindu-le posibilitatea de a-și alege sarcinile, de a lucra singuri sau în cooperare cu altcineva, stabilind reguli de acceptare si prietenie. Activitatea are 3 etape:

  1. Subiecte de autocunoaștere, sarcini centrate pe elev;

  2. Subiecte de comunicare cu altul, sarcini de dezvoltare a relațiilor interpersonale;

  3. Teme de comunicare/colaborare de grup, sarcini creative colective.

Implementarea codului QR în activitatea procesului de învățământ are scopul de a include fiecare elev în colectivul școlar, pentru a participa individual sau în grup, ajută la construirea muncii în echipă; utilizarea curiozității elevilor în procesul de predare; folosind instrumente simple disponibile fiecărui elev într-un mod nou, neobișnuit.

Utilizarea codurilor QR pentru activități educaționale trebuie planificată din timp în două aspecte separate: în primul rând - informațiile care urmează să fie codificate și în al doilea rând - mediul în care codurile generate vor fi ascunse.

Prin participarea la această activitate, elevii își vor consolida creativitatea și abilitățile de cooperare. Activitatea îi stimulează pe toți elevii să „gândească în afara cutiei” și să găsească un subiect care să fie transformat într-un cod QR. Această activitate poate ajuta la depășirea problemelor de excluziune legate de motive sociale și comportamentale. Într-adevăr, îi ajută pe elevi să se implice în materia predată și să se respecte reciproc pentru a crea o lucrare finală comună.


5. Evaluarea și/sau impactul învățării

Aceste bune practici, pentru elevi și copii, ca grup țintă, au beneficii esențiale  și anume că aceștia se pot cunoaște mai bine participând la cursuri de artă, își dezvoltă abilitățile socio-emoționale și de creativitatea.

Profesorii școlilor de artă și specialiștii în servicii sociale vor dobândi noi competențe pentru a lucra cu grupul țintă și pentru a-l ajuta să participe la același proces de învățare ca alți copii.

Aceste activități de predare/învățare promovează un interes mai activ față de operele de artă plastică, perceperea detaliilor operelor de artă, explicarea relației dintre tipurile de conținut între diverse ramuri ale artelor, ceea ce duce în cele din urmă la interpretarea creativă a diverselor idei artistice,  învăţare bazată pe curiozitate.

Astfel, elevii sunt încurajați să caute soluții non-standard în sarcinile creative și, în consecință, să își extindă cunoașterea, experiența, percepția artistică și scara sensibilității estetice. 


6. Descrierea detaliată a activităților selectate

1

Titlu

Implementarea codului QR în procesul educațional

2

Țară

Lituania

3

Promoter

O firmă privată

4

Contextul implementării 

X oraș mare ☐ oraș mic ☐ sat

5

Obiective

Scopul este de a include diverși copii/tineri pentru a participa individual sau în grupuri, ajută la construirea muncii în echipă; folosirea curiozității tinerilor în procesul de învățare; folosind instrumente simple disponibile fiecărui copil/persoană într-un mod nou, neobișnuit.     

6

Descriere

  1. Prezentare generală. Utilizarea codurilor QR pentru activități educaționale trebuie planificată din timp în două aspecte separate: în primul rând - informațiile care urmează să fie codificate și în al doilea rând - mediul în care codurile generate vor fi ascunse. Este important să folosiți informațiile care sunt relevante pentru subiectul curent și de obicei atunci când ordinea descoperirii informațiilor nu este foarte importantă.

  2. Pași

1. Mai întâi, informațiile care vor fi codificate trebuie structurate în propoziții scurte și scrise. Imaginile, link-urile sau chiar sunete pot fi folosite și în codurile QR.

2. Folosind un instrument online (convertorul de coduri QR) informațiile pot fi ușor transformate în coduri QR (sau site-ul încărcat și direct transformat într-un cod).

3. Codurile pot fi descărcate și tipărite pe o coală de hârtie. Este important să utilizați cerneală de culoare închisă pentru imprimantă, astfel încât camera de pe un dispozitiv inteligent să o poată prelua cu ușurință.

4. Codurile QR pot fi decupate și ascunse în orice mediu ales de educator. Este important de reținut că este utilă organizarea unei astfel de activități într-un mediu care ajută la înțelegerea mai bună a subiectului.

5. Participanții la activitate vor avea nevoie de o aplicație de citire a codurilor QR pe un dispozitiv inteligent pentru a scana codurile. Se recomandă să creați o fișă de sarcini în care participanții ar putea nota ceea ce au găsit.

  1. Cu informațiile adunate, participanții ar trebui să fie implicați într-o activitate care folosește informațiile pentru a construi o înțelegere mai puternică a subiectului. De exemplu, punerea în ordine a informațiilor găsite sau utilizarea lor pentru a crea piese de artă sau utilizarea lor ca inspirație etc.

7

Opțiuni de implementare

a. Grupuri țintă:  Copii de 8-9 ani, dar această metodă este foarte flexibilă pentru diferite vârste și, de asemenea, diferite subiecte. Aproape orice poate fi transformat în vânătoare de coduri QR.

b. Durată: 45 – 90 minute, în funcție de complexitatea sarcinii.

c. Număr de sesiuni/activități: o sesiune.

d. Metodologie de predare: Această metodă funcționează cel mai bine atunci când participanții lucrează în echipă, deoarece este ușor să împărțiți responsabilitățile între colegii de echipă și fiecare elev este implicat în proces. Această metodă este destul de simplă, dar pentru majoritatea participanților este interesantă. Toată lumea se implică și prin același proces obține cunoștințe foarte asemănătoare, se simte incluși și premiați în timpul lecției de mai multe ori. Versatilitatea acestei metode poate fi folosită în aproape orice subiect.

e. Tipul de evaluare și instrumentele utilizate pentru identificarea beneficiilor: evaluarea este efectuată atunci când participanții își prezintă constatările pe care le rezumă în colaborare.

8

Mijloc artistic

  1. Această metodă poate fi folosită pentru a analiza opere de artă sau muzica

  2. Poate fi folosit pentru a arăta părți importante care ar trebui incluse în arta creată

x Pictură                   A x   B x

x Teatru            A ☐   B x

x Muzică                      A x   B ☐

x Sculptură                 A x   B x

x Literatură (povestiri, poezie etc.)      A ☐    B x

x Arte și Meserii (olărit, țesut, cusut etc.)

☐ Altele, vă rugăm specificați: _________, _________

9

Materiale 

Conexiune la internet, hârtie, imprimantă, foarfece, bandă, dispozitive inteligente cu camere video.

10

Cine conduce activitatea 

x o persoană sau un părinte                 ☐ o organizație/instituție 

☐ o școală                                                    ☐ un grup informal 

☐ un ONG                                                   ☐ altele

11

Beneficii și rezultate

  1. a. Beneficiile acestei bune practici pentru grupurile țintă

  2. Învățarea bazată pe curiozitate; 

  3. Folosirea metodelor moderne și active de predare pentru a implica toți participanții; 

  4. Sentiment de realizare;

  1. b. Impact comunitar/social 

Construirea muncii în echipă între grupurile de copii și alți participanți.  

12

Provocarea de incluziune abordată

 Provocare comportamentală

13

Cum a abordat această provocare?

Prin participarea la această activitate, participanții își vor consolida creativitatea și abilitățile de cooperare. Activitatea îi stimulează pe toți participanții să „gândească în afara cutiei” și să găsească un subiect care să fie transformat într-un cod QR. Această activitate poate ajuta la depășirea problemelor de excluziune legate de motive sociale și comportamentale. Într-adevăr, ajută participanții să se implice în materia predată și să se respecte reciproc pentru a crea o lucrare comună finală.

14

Abilitățile secolului 21 abordate

Scanarea codurilor QR și obținerea diferitelor informații este importantă în învățarea abilităților, în special în rezolvarea problemelor, comunicare și colaborare, deoarece metoda în sine se prezintă adesea ca un puzzle. Este nevoie de destul de multe abilități pentru a le pune împreună.

15

UDL ca principiu director

Utilizarea mai multor mijloace de exprimare

16

Site/E-mail/

Alte informații de contact:

e-mail: ignas.stansilavicius@gruso.lt

INTRODUCEREA EXPERȚILOR

Întrebări pentru reflecție

Întrebări care pot fi adresate pentru a stimula feedback-ul și reflecția grupurilor țintă


Cum v-ați simțit în timpul procesului de creare a unui cod QR?

Te-ai confruntat cu provocări în lucrul cu alți copii?

Cum a funcționat grupul tău ca echipă?

Crezi că îți îmbunătățești abilitățile de comunicare cu ceilalți participând la această activitate?

Ți-a plăcut activitatea?







1

Titlu

Incluziunea socială a copiilor vulnerabili prin artă în regiunile de graniță Lituania - Belarus (“Pažeidžiamų vaikų socialinė įtrauktis per meną Lietuvos ir Baltarusijos pasienio regionuose”)

2

Țară

Lituania și Belarus

3

Promoter

Administrația municipiului raional Varėna 

4

Contextul implementării 

☐ oraș mare X oraș mic ☐ sat

5

Obiectivele activității

  1. Să ajute persoanele cu mai puține oportunități de a se angaja în activități artistice și de a colabora cu alți elevi în dezvoltarea cogniției emoționale, exprimarea de sine, conștientizarea de sine, autocontrolul, respectul și încrederea în sine.

  2. Să promoveze interacțiunea interpersonală, toleranța, empatia membrilor grupului, să ajute la formarea unei atitudini pozitive față de mediu, partener de comunicare, să fie capabil să controleze comportamentul.

  3. Să dezvolte abilități de cooperare în grup, toleranță, promovare a responsabilității pentru grup, participare la viața comunității școlare.

  4. Să încurajeze elevii creativitatea și motivația de a-și pune în aplicare în mod activ și creativ ideile artistice.

6

Descriere 

  1. Conținutul activităților artistice desfășurate - Activitatea este organizată pentru creativitate – ritual estetic, menținând partea structurală fixă a începutului și sfârșitului încadrând activitatea (asigurând nevoia de securitate) iar partea mijlocie a conținutului în schimbare, dar constantă, structura previzibilă (asigurând nevoia de noi descoperiri). O parte integrantă a activităților, altele decât saluturile și rămas-bunul, este reflecția și/sau autoevaluarea. Copiii reflectă pe două planuri: 1. Despre starea emoțională (cum vă simțiți); 2. Despre cum ați reușit să participați și să finalizați sarcinile (ce ați învățat)

  2. Pașii principali - Logica programului: „eu”, „eu și tu, suntem amândoi”, „eu și tu, suntem împreună”. În mod regulat, subiectele sunt aranjate în funcție de succesiunea sarcinilor „I” - sarcini centrate pe elev; „Tu și Eu” - sarcini care dezvoltă relațiile interpersonale; „Noi” - Sarcini creative colective. Implementat in 3 etape:

1. Subiecte de autocunoaștere, sarcini centrate pe elev

2. Subiecte de comunicare cu altul, sarcini de dezvoltare a relațiilor interpersonale

3. Teme de comunicare/colaborare de grup, Sarcini creative colective


  1. Teoriile pe care s-a bazat practica - Curriculumul se bazează pe principiile educației incluzive și pe prevederi metodologice specifice. Bazat pe principiile muzicii și terapiei prin artă.

7

Opțiuni de implementare

a. Grupuri țintă – copii la vârsta școlară între 4 și 18 ani

b. Durata – 60-120 minute, în funcție de varsta copiilor

c. Număr de sesiuni/activități – 1 activitate într-un slab – un an

d. Metodologia predării – metodologia autorului

e. Tipul de evaluare și instrumentele utilizate pentru identificarea beneficiilor - 

8

Mijloc artistic

  1. analiza expresiilor artistice celebre

  2. activitate artistică

X Pictură                    A X   B X

☐ Teatru            A ☐   B ☐

X Muzică                        A ☐   B X

☐ Sculptură                 A ☐   B ☐

☐ Literatură (povestiri, poezie, etc.)      A ☐    B ☐

☐ Arte și Meserii (olarit, țesut, cusut, etc.)

9

Materiale 

Mediul de învățare și instrumentele de învățare recomandate pentru program sunt: tablă albă, șevalet, mese și scaune mobile, echipamente de ascultare audio, instrumente muzicale și diverse instrumente și materiale de artă.

10

Cine conduce activitatea 

☐ o persoană/un părinte      ☐ o organizație/instituție 

☐ o școală                                   ☐ un grup informal 

☐ un ONG                                 X profesori care au urmat cursuri speciale

11

Beneficii și rezultate

a. Beneficiile acestei bune practici pentru grupurile țintă Copiii se pot cunoaște mai bine participând la cursuri de artă. Participanții își dezvoltă abilitățile socio-emoționale și de creativitate. 

b. Impact comunitar/social Pentru a asigura integrarea socială, profesorii din școlile de artă lituaniene și belaruse și specialiștii în servicii sociale vor dobândi noi competențe pentru a lucra cu grupul țintă și a-l ajuta să participe la același proces de învățare ca și alți copii.

12

Provocarea de  incluziune abordată

Provocare socială

13

Cum a fost abordată această provocare?

Practica a oferit un spațiu sigur pentru munca comună între elevi cu interese și statut diferite. Este un exemplu excelent al modului în care ar trebui organizat cadrul pentru ca participanții implicați să creeze legături și să scoată tot ce este mai bun din toți copiii participanți – oferindu-le posibilitatea de a-și alege sarcinile, de a lucra singuri sau în cooperare cu cineva. , stabilind reguli de acceptare si prietenie. 

14

Abilitățile secolului 21 abordate

Activitățile de artă incluse în aceste ateliere dezvoltă inovația și creativitatea. Având în vedere că activitățile au facilitat și dezvoltarea abilităților de comunicare, conștientizare de sine, sociale, cognitive și de creativitate, care se numără printre cele mai importante abilități, considerăm că acestea se adresează și abilităților de viață și de carieră.  

15

UDL ca principiu director

Pe parcursul activității au fost folosite diferite mijloace de exprimare și implicare.

16

Site/E-mail/

Alte informații de contact:

www.varena.lt

http://schuchin.grodno-region.by/ru/

https://varena.lt/naujienos/varenos-j-ciurlionytes-menu-mokyklos-ir-moksleiviu-kurybos-centro-pastato-rekonstrukcijos-darbai-arteja-pabaiga/

CONTRIBUȚIA EXPERȚILOR

Întrebări pentru reflecție

Întrebări care pot fi adresate pentru a stimula feedback-ul și reflecția grupurilor țintă


Cum v-ați simțit în timpul activității?

V-a plăcut tema abordată în cadrul activității? De ce?

V-ați simțit auzit și implicat în timpul activității?

Considerați că sunt necesare îmbunătățiri ale activității? Dacă da, care?

7. BUNE PRACTICI OFERITE DE BESIME ÖZDERICI ORTAOKULU (TURCIA)

Educația artistică din Turcia intră în mare parte sub jurisdicția Ministerului Educației Naționale. Alți actori care au un rol semnificativ și atribuții importante în acest domeniu sunt Consiliul Învățământului Superior, Consiliul Interuniversitar, Ministerul Culturii și Turismului și Ministerul Dezvoltării. Educația artistică din Turcia intră în sfera educației atât formale, cât și non-formale.

Educația formală este educația desfășurată în mediul școlar în mod continuu prin programe de educație pregătite în conformitate cu anumite obiective și pentru persoane din anumite grupe de vârstă și de același nivel. Învățământul formal cuprinde instituții de învățământ preșcolar, primar, gimnazial și superior. Educația artistică în sistemul de învățământ formal este compusă din

  • Programe de învățământ prevăzute în sfera curriculumului în instituțiile de învățământ preșcolar, primar și gimnazial, 

  • Departamentele de educație artistică din facultățile de învățământ (GSEB) și facultățile de arte plastice și conservatoarele din învățământul superior.

În 1993, Ministerul Educației Naționale a demarat un proiect pentru educația copiilor supradotați. Ca urmare a acestor eforturi, au fost deschise Centre de Știință și Artă (BİLSEM) în subordinea Direcției Generale de Servicii de Educație Specială, Îndrumare și Consiliere cu scopul de a educa elevii supradotați în domeniul științei și artei. Directiva BİLSEM a intrat în vigoare în 2007.

Educația non-formală include activitățile instituțiilor publice și ale instituțiilor private din afara sistemului de învățământ formal. Faptul că educația formală în sine nu a ținut pasul cu schimbările sociale instigate de progresele științei și tehnologiei a transformat educația adulților într-o abordare viabilă în multe țări. Importanța educației adulților în sistemul de învățământ a crescut.

O mare parte din activitățile de educație nonformală desfășurate de Ministerul Educației Naționale sunt realizate de centre de educație comunitară, care au o structură organizatorică foarte extinsă. Pe măsură ce concepte precum educația pe tot parcursul vieții, învățarea pe tot parcursul vieții, educația adulților și educația continuă, au devenit prioritare, importanța centrelor de educație comunitară a crescut și ea.

În articolul Arts Education Re(thinking) in Turkey (2014) se menționează că programele de educație artistică oferite de instituțiile și organizațiile culturale din sistemul de educație non-formală permit artei să ajungă la un public extins. Aceste programe oferă persoanelor care nu au participat, sau au primit educație limitată în sistemul de educație formală, posibilitatea de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare culturală și de a-și spori accesul la cultură.

Programele de educație non-formală oferite de muzeele, galeriile sau centrele culturale deschise de municipalități sau alte instituții publice și instituții non-profit de cultură și artă (SALT, Muzeul Modern din Istanbul, Muzeul Sakıp Sabancı, Centrul de Artă Akbank, CerModern, Baksı) variază ca număr și întindere. Aceste programe prezintă copiilor și adulților un nou spațiu de educație în afara școlii. Programele de educație artistică concepute pentru diferite grupe de vârstă sunt deosebit de importante, deoarece oferă copiilor un spațiu pentru a-și dezvolta creativitatea, precum și noi posibilități de exprimare liberă.

Pe de altă parte, în ciuda tuturor eforturilor pozitive ale instituțiilor de cultură, fără sprijin public, acest tip de activități educaționale care le permit copiilor să îmbine arta cu alte discipline și viața de zi cu zi, nu poate ajunge decât la un număr limitat de elevi din întreaga țară. 

Potrivit site-ului lor, Fundația Istanbul pentru Cultură și Arte (İKSV) se numără printre beneficiarii Fondului Internațional pentru Diversitatea Culturală (IFCD), înființat în temeiul articolului 18 din Convenția Protecția și Promovarea Diversității Exprimării Culturale UNESCO din 2005. Grantul va sprijini İKSV în realizarea proiectului la nivel național Thread of Culture: Empowering Turkey’s Local Cultural Professionals, propus și care va fi realizat de departamentul de Studii de Politică Culturală al İKSV. Unul dintre cele nouă proiecte eligibile care va primi finanțare printre 480 de proiecte din 60 de țări, Thread of Culture este și primul proiect din Turcia care primește această finanțare.


8. Exemple de Bune Practici

Arta în farfuria mea are ca promotor Școala Gimnazială Kadir Has, în această activitate participanții determină mai întâi elementul vizual pe care îl vor proiecta pe farfurie, apoi aleg leguminoase uscate, paste, legume, fructe și alimente similare în bucătăriile lor. Ei își creează munca cu aceste materiale selectate. Este o șansă grozavă de a dezvolta relații de familie, de a-și consolida legăturile de familie, de a simți apartenența și de a-și îmbunătăți creativitatea în timpul procesului de pandemie de probleme. Este o activitate socială excelentă, o oportunitate de a dezvolta abilități de creativitate, de a dobândi abilități de gândire artistică și de a dezvolta abilitățile de artizanat și psihomotricitate.

Second Life to Objects - un eveniment prin care participanții reunesc multe materiale diferite (țesătură, metal, plastic, etc.) ca o reflectare a originalității și imaginației și fac atingeri estetice. Piesele independente sunt reunite folosind interpretarea și imaginația și rearanjate pentru a forma un întreg armonios. Participantul care realizează o nouă întruchipare o poate colora dacă dorește. Este un tip de artă creativ care arată că imaginația nu are limite și reușește să atragă atenția. Participanții completează lucrarea cu combinații și descrieri originale. Participanții au șansa de a-și îmbunătăți creativitatea și își pot exprima liber sentimentele. Ei pot combina trecutul și prezentul folosind materiale diferite prin producerea de produse noi folosind lucruri vechi sau obiecte care au semnificații pentru ele. Aceasta este o bună practică din motive sociale, culturale și socio-economice.


9. Evaluarea și/sau impactul învățării

Scopul acestor activități, propuse de partenerul turc, este de a dezvolta sensibilitatea psihomotorie a grupurilor țintă ca urmare a utilizării mișcărilor echilibrate, de a încuraja munca în echipă, în familie, adresându-se comunității prin intermediul rețelelor sociale, întărind sentimentul de apreciere și participare la evenimente comunitare.

Opera de artă care rezultă ca urmare a imaginației ajunge la o realitate concretă prin utilizarea diferitelor materiale. Ea îmbogățește perspectivele, susține arta și creativitatea.


10. Descrierea detaliată a bunelor practici selectate

1

Titlu

Art on my plate

2

Țară

Turcia

3

Promoter

Școala Gimnazială Kadir Has 

4

Contextul implementării 

X oraș mare ☐ oraș mic ☐ sat

5

Obiectivele activității

Dezvoltarea abilităților de creativitate;

Dobândirea abilităților de gândire artistică;

Dezvoltarea abilităților de artizanat și psihomotricitate;

Ajutarea familiilor să participe direct la activități;

Distracția.

6

Descriere 

Conținut : 

  • Participanții determină mai întâi elementul vizual pe care îl vor proiecta pe farfurie.

  • Participanții aleg leguminoase uscate, paste, legume, fructe și alimente similare în bucătăriile lor.

  • Ei își creează lucrarea cu aceste materiale selectate.


Etapele principale: 

  • Determinarea materialelor

  • Aşezarea materialelor selectate pe farfurie

  • Oferirea versiunii finale a lucrării create

  • Imaginea finală este fotografiată din față și de sus.

  • În plus, o dată cu lucrarea este realizată și fotografia elevului care a realizat lucrarea.

  • Fotografiile realizate sunt trimise profesorului de arte vizuale și profesorului de informatică al școlii responsabil de social media.

  • Fotografiile trimise sunt publicate pe paginile de socializare ale școlii.


Teorii: 

  • Evenimente de arte vizuale

  • Evenimente de participare a familiei

  • Evenimente fotografice

  • Activități de alfabetizare social media și informatică

7

Opțiuni de implementare

a. Grupuri țintă: elevi din clasele a V-a, a VI-a și a VII-a (11-13 ani)

b. Durata: 1 săptămână

c. Număr de sesiuni/activități: 7

d. Metodologia predării: instruire cu eșantionare la distanță. Crearea de antrenament de gândire creativă, antrenament de lucru în echipă

e. Tip de evaluare și instrumente utilizate pentru identificarea beneficiilor: Evaluarea profesorului de arte vizuale din școala noastră din punct de vedere artistic. Evaluarea varietatii materialelor utilizate. Evaluarea vizuală a audienței pe rețelele de socializare.

Activitatea s-a desfășurat online cu participarea familiei pe parcursul procesului de învățământ la distanță.

8

Mijloc artistic

  1. analiza expresiilor artistice celebre

  2. activitate artistică

X Pictură                    A ☐   B X

☐ Teatru           A ☐   B ☐

☐ Muzică                       A ☐   B ☐

☐ Sculptură                 A ☐   B ☐

☐ Literatură (povești, poezie etc.) A ☐    B ☐

☐ Arte și meșteșuguri (olărit, țesut, cusut etc.)

☐ Altele, vă rog să precizați: __________________

9

Materiale 

Materiale alimentare disponibile la domiciliu

Telefon mobil cu camera

Internet

10

Cine conduce activitatea

X părinți                                     ☐ o organizație/instituție

X o școală                                   ☐ un grup informal 

☐ un ONG                                   ☐ altele

11

Beneficii și rezultate

a. Beneficiile acestei bune practici pentru grupurile țintă:  

Beneficiile bunelor practici pentru grupurile țintă:

Dezvoltarea abilităților de gândire artistică de care au nevoie grupurile țintă în funcție de intervalul de vârstă

Dezvoltarea sensibilității psihomotorii grupurilor țintă ca urmare a utilizării mișcărilor echilibrate

Încurajarea muncii în echipă cu familiile lor

b. Impact comunitar/social: 

adoptarea spiritului de lucru în echipă al elevilor şi al familiilor

adresarea comunității prin intermediul rețelelor sociale 

întărirea sentimentului de apreciere 

încurajarea participării la evenimente comunitare

12

Provocarea de  incluziune abordată

Provocare socială

13

Cum a fost abordată această provocare?

  1. Este o mare șansă de a dezvolta relații de familie, un sentiment de apartenență și de a le îmbunătăți creativitatea în timpul procesului de pandemie de probleme. Este o activitate socială excelentă.

  2. Ei își vor întări legăturile de familie prin această activitate.

14

Abilitățile secolului 21 abordate

Profesorul a încurajat alfabetizarea digitală, deoarece le-a cerut participanților să lucreze online și să ofere feedback și materiale online profesorului.

Profesorul i-a încurajat pe elevi cu privire la abilitățile lor de relație interpersonală.

15

UDL ca principiu director

Activitatea se bazează imaginația elevilor. 

Deci include mai multe moduri de a se exprima.

16

Site/E-mail/

Alte informații de contact:

https://www.instagram.com/p/CJlud5ZFUQgobx-ebXiTZGCNzt1rlXTWhVaUZI0/

https://kadirhasortaokulu.meb.k12.tr

CONTRIBUȚIA EXPERȚILOR

Întrebări pentru reflecție

Întrebări care pot fi adresate pentru a stimula feedback-ul și reflecția grupurilor țintă


Ți-a plăcut activitatea?

Cum te-ai simțit în timp ce făceai activitatea?

Cum te-ai simțit lucrând cu familia ta?


1

Titlu

Second Life to Objects

2

Țară

Turcia

3

Promoter

Școala Gimnazială Besime Özderici 

4

Contextul implementării 

 X oraș mare ☐ oraș mic ☐ sat

5

Obiectivele activității

To help waste materials gain aesthetic value and originality with imagination

6

Descriere 

Conținut: În cadrul acestui eveniment, participanții reunesc multe materiale diferite (țesătură, metal, plastic etc.) ca o reflectare a originalității și imaginației și fac atingeri estetice..


Etapele principale: Studiile sub denumirea de arte moderne încep cu descoperirea unor materiale care sunt inactive sau care și-au pierdut funcția. Piesele independente sunt reunite folosind interpretarea și imaginația și rearanjate pentru a forma un întreg armonios. Participantul care realizează o nouă întruchipare o poate colora dacă dorește. Este un tip de artă creativ care arată că imaginația nu are limite și reușește să atragă atenția. Participanții completează lucrarea cu combinații și descrieri originale.


Teorii: Activitatea este completată cu tehnici de observare, integrare și interpretare.

7

Opțiuni de implementare

a. Grupuri țintă: elevi din clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a (11-14 ani)

b. Durata: 60 de minute fiecare secvență

c. Număr de ședințe/activități: 4 -5 săptămâni

d. Metodologia predării: Exprimă imaginația cu tehnici de analiză, conectare a părților și interpretare.

e. Tipul de evaluare și instrumentele utilizate pentru identificarea beneficiilor: Ca formă de exprimare în artele moderne, originalitatea și creativitatea sunt cele mai importante criterii în ceea ce privește evaluarea.

Activitatea s-a desfășurat față în față și s-a soldat cu succes.

8

Mijloc artistic

  1. analiza expresiilor artistice celebre

  2. activitate artistică

☐ Pictură                    A ☐   B ☐

☐ Teatru                     A ☐   B ☐

☐ Muzică                    A ☐   B ☐

X  Sculptură                A ☐   B  X

☐ Literatură (povești, poezie, etc.)      A ☐    B ☐

☐ Arte și meșteșuguri (olărit, țesut, cusut etc.)

☐ Altele, va rog sa precizati: __________________

9

Materiale 

Obiecte inactive care și-au pierdut funcția

10

Cine conduce activitatea

X părinți                                                    ☐ o organizație/instituție

X o școală ☐ un grup informal

☐ un ONG                                                     ☐ altele

11

Beneficii și rezultate

a. Beneficiile acestei bune practici pentru grupurile țintă: Opera de artă care apare ca urmare a imaginației ajunge la o realitate concretă prin diferite materiale. Ea îmbogățește perspectivele și susține arta și creativitatea.

b. Impact comunitar/social: includerea de către participant a obiectelor obișnuite sau a unor obiecte pe care el sau ea le-a poziționat într-un loc special în propria viață în procesul artistic capătă importanță în ceea ce privește indicarea unui anumit timp, precum și a sensului pe care îl au. transporta. Aceste obiecte, care pot aduce trecutul și prezentul împreună pe aceeași platformă, încearcă să activeze emoțiile și memoria participanților, precum și a privitorilor, prin concepte precum memorie și experiență, trecând în același timp la imagini.

12

Provocarea de  incluziune abordată

Provocare socio-economică

13

Cum a fost abordată această provocare?

Elevii vor găsi o șansă de a-și îmbunătăți creativitatea și își vor putea exprima liber sentimentele.

Ei pot combina trecutul și prezentul folosind materiale diferite prin producerea de produse noi folosind lucruri vechi sau obiecte care au semnificații pentru ele

Aceasta este o bună practică din motive sociale, culturale și socio-economice.

14

Abilitățile secolului 21 abordate

  1. Ei pot lua decizii adecvate/corecte în situații dificile și pot avea mai multă încredere în societate. Ele facilitează dezvoltarea abilităților de comunicare și lucru în echipă/relații interpersonale, abilități de luare a deciziilor și rezolvare de probleme.

15

UDL ca principiu director

Această practică cuprinde diferite mijloace de implicare a participanților și oferă libertate de exprimare cu imaginație nelimitată.

16

Site/E-mail/

Alte informații de contact:

Hatice Egemen

Haticeegemen1981@gmail.com

https://besimeozdericiortaokulu.meb.k12.tr


CONTRIBUȚIA EXPERȚILOR

Întrebări pentru reflecție 

Întrebări care pot fi adresate pentru a stimula feedback-ul și reflecția grupurilor țintă


Ți-a plăcut activitatea?

Cum te-ai simțit în timp ce făceai activitatea?

Ce ai simțit în timp ce le-ai transformat pe cele vechi în altele noi?

Deșeurile dvs. au câștigat o a doua viață?

În ce scopuri le folosiți? 

11. BUNE PRACTICI FURNIZATE DE FUNDAȚIA PENTRU DEZVOLTAREA POTENȚIALULUI CULTURAL ȘI DE AFACERI AL SOCIETĂȚII CIVILE - FUNDAȚIA CUBU (BULGARIA)

Mincheva Garmidolova (2021) menționează că materia „arte” apare în școlile bulgare la sfârșitul secolului al XIX-lea, primul program de artă - în 1885. De atunci au fost create multe programe de artă și conținutul lor a fost îmbunătățit până în prezent. Rădăcinile tradițiilor artistice ale artei bulgare ne duc înapoi în vremurile medievale, când au apărut caracteristicile lor specifice. 

Educația artistică și culturală există în Bulgaria ca materie școlară integrată în școlile speciale aflate sub administrarea Ministerului Culturii. În mai multe țări au loc în prezent reforme ale curriculum-ului școlar, acestea au loc și în Bulgaria. 

Conform studiului Educația artistică și culturală la școala în Europa (2009), există o discuție despre posibile modificări ale programelor de studii referitoare la educația artistică și culturală. Scopul acestei discuții este de a examina posibilitățile de întărire a dimensiunii culturale și creative a educației în viitor nu numai în cadrul disciplinelor școlare artistice, ci și în restul curriculum-ului, în măsura în care este posibil. De asemenea, ca program național, o inițiativă organizată în comun de trei organisme statutare: Ministerul Educației și Științei, Ministerul Culturii și Agenția Guvernamentală pentru Bunăstarea Copilului, finanțează în ultimii cinci ani inițiative care vizează promovarea artei. festivaluri și activități, de exemplu cele concepute pentru a stimula creativitatea și talentele copiilor supradotați. Acest program poate acorda și subvenții copiilor care au performanțe remarcabile în competiții naționale sau internaționale. 

Dezvoltarea educației artistice în Bulgaria este determinată de factori precum circumstanțele istorice, dezvoltarea industrială, experiența profesională și competența.

Ca o notă istorică, în cadrul comunității, Plovdiv a fost primul oraș bulgar care a fost Capitală Culturală Europeană, în 2019. Orașul are o moștenire străveche și statutul său de unul dintre cele mai vechi orașe europene. „Împreună” a fost motto-ul Capitalei Culturale Europene Plovdiv datorită întâlnirii dintre diferite culturi, comunități și grupuri. Acest motto a inclus patru platforme tematice: „Fuse” integrează grupuri etnice și minoritare și își propune să reunească diferite generații și grupuri sociale; „Transform” regândește și reînvie spațiile urbane uitate; „Revive” își propune să păstreze moștenirea istorică și să extindă accesul la cultură; în timp ce „Relax” promovează o viață durabilă și slow food. 

Ca și în multe alte orașe europene, un alt eveniment cultural important este „Noaptea muzeelor”, desfășurat pentru prima dată în 2005 tot în orașul Plovdiv. Acum se numește „Share the Night” și reprezintă trei zile de spectacole de artă în galerii, cafenele și spații publice din tot orașul. 

În cadrul unui alt proiect, Passport to Culture, echipa bulgară a ONG-ului The Change is in You a implementat câteva activități minunate bazate pe cultura populară din Bulgaria și a învățat alte povești din Bulgaria. 

În Bulgaria, autoritățile locale au înființat Centre Comune pentru Copii. Aceste centre dezvoltă gratuit activități pentru copiii supradotați sau interesați. Ele fac obiectul unei cooperări intense între autoritățile naționale și regionale din educație, pe de-o parte, și autoritățile locale, pe de altă parte. Și acestea sunt doar câteva dintre activitățile culturale implementate la nivel de comunitate în această țară minunată.


12. Exemple de Bune Practici

Activitățile de artă cu adolescenți de la Centrul pentru copii cu dizabilități „Sf. Vrach”, organizate de Irina Apostolova, cuprind metode de art-terapie aplicate de specialiști – consultanți în art-terapie. Practica a implementat diverse sarcini de arte vizuale, care au fost combinate cu elemente teatrale. Copiii au desenat, modelat, aplicat și în final au avut ocazia să prezinte (cu ajutorul unui specialist), să facă pantomimă, sau pur și simplu să povestească ce au creat. Ușurarea abilităților de exprimare și comunicare ale copiilor cu dizabilități este un instrument pentru a le ușura integrarea și incluziunea, deoarece comportamentul lor devine acceptabil din punct de vedere social pentru semenii lor.

De asemenea, activitatea denumită Ateliere de sâmbătă cu familia (pentru copii și părinți) este organizată ca o activitate plăcută pentru membrii familiei; scopul de a petrece timp împreună în activități artistice; dezvoltarea relațiilor în cadrul familiei; extinderea talentelor individuale ale membrilor familiei; crearea de legături de prietenie între diferite familii prin împărtășirea intereselor și activităților comune; formând o comunitate de cartier de familii cu interese similare.  

S-au desfășurat o serie de ateliere de sâmbătă, fiecare dintre ele având la bază o tehnică de artă diferită: colaj, instalații, decorațiuni, pictură, construcție de aplicații și altele. Diferitele sarcini/ocupații artistice au fost repartizate spontan între membrii familiei, în funcție de preferințele, aptitudinile, dexteritatea și talentele acestora. Atelierelor li s-au alăturat familii cu copii de diferite vârste, uneori li s-au alăturat chiar și bunici. Practica a oferit un spațiu sigur pentru munca comună între familii cu diverse interese și statuturi. Este un exemplu excelent al modului în care ar trebui organizat cadrul pentru ca participanții implicați să creeze legături și să scoată tot ce este mai bun din toți copiii participanți – oferindu-le posibilitatea de a-și alege sarcinile, de a lucra singuri sau în cooperare cu cineva, stabilind reguli de acceptare si prietenie. Această practică ar putea fi cea mai benefică pentru combaterea excluziunii din motive sociale, culturale și socio-economice. 


13. Evaluarea și/sau impactul învățăr

Prin acest gen de activități copiii își dezvoltă abilitățile de a se exprima în diferite moduri, într-o atmosferă prietenoasă și artistică acest lucru se desfășoară într-un mod mult mai ușor. Aceste practici particulare au fost benefice pentru copiii cu dizabilități fizice și cognitive. O oportunitate pentru un contact mai strâns al adulților cu copiii, cu sau fără dizabilități, pentru o comunicare mai reușită a emoțiilor, exprimarea nevoilor și incluziunea în comunitate.

Reprezintă o modalitate excelentă de a dezvolta talentele și abilitățile personale, încrederea și respectul față de ceilalți, crearea de relații de prietenie durabile prin împărtășirea activităților artistice. 


14. Detailed description of selected activities

1

Titlu

Activități artistice cu adolescenți de la Centrul pentru copii cu dizabilități „Sf. Vrach”

2

Țară

Bulgaria

3

Promoter

Irina Apostolova – o inițiativă privată

4

Contextul implementării 

X oraș mare ☐oraș mic ☐ sat

5

Obiectivele activității

Dezvoltarea abilităților de comunicare ale copiilor cu dizabilități prin activități artistice.

6

Descriere 

a. Conținut al activităţilor artistice desfăşurate

Activități artistice pentru copiii cu dizabilități. 

b. Etapele principale

Practica a implementat diverse sarcini de arte vizuale, care au fost combinate cu elemente teatrale. Copiii au desenat, modelat, aplicat și în final au avut ocazia să prezinte (cu ajutorul unui specialist), sa joace ca o pantomimă sau pur și simplu să povestească ce au creat. Publicul a aplaudat după fiecare prezentare, încurajând fiecare participant în exprimarea sa. 

c. Teorii pe care s-a bazat practica

Metode de art-terapie aplicate de specialiști – consultanți în terapie prin artă.

7

Opțiuni de implementare

a. Grupuri țintă – copii din clasele 4-8

b. Durata – 60 de minute

c. Număr de sesiuni/activități – 8 sesiuni

d. Metodologia predării – metodologie art-terapeutică

e. Tipul de evaluare și instrumentele utilizate pentru identificarea beneficiilor - 

8

Mijloc artistic

A. analiza expresiilor artistice celebre

B. activitate artistică

X Pictură                   A ☐   B X

X Teatru          A ☐   B X

☐ Muzică                      A ☐   B ☐

☐ Sculptură                A ☐   B ☐

☐ Literatură (povestiri, poezie, etc.)      A ☐    B ☐

☐ Arte și meșteșuguri (olărit, țesut, cusut, etc.)

X Altele, vă rog, precizați: prezentări

9

Materiale 

În funcție de sarcina artistică: tempera sau acuarelă, cartoane, hârtie colorată și elemente gata decupate, lipici, foarfece, lut de modelat și plastilină, elemente decorative pentru aplicații. 

10

Cine conduce activitatea

☐ o persoană/părinți           ☐ o organizație/instituție 

☐ o școală                         ☐ un grup informal 

☐un ONG                         X altele – Irina Apostolova, consultant în artă sistemică

11

Beneficii și rezultate

a. Beneficiile acestei bune practici pentru grupurile țintă - Copiii își dezvoltă abilitățile de a se exprima în moduri diferite, ceea ce le este uneori foarte greu, dar într-o atmosferă prietenoasă și artistică acest lucru se întâmplă într-un mod mult mai ușor.

  1. Această practică specială a fost benefică pentru copiii cu dizabilități fizice și cognitive.

  2. b. Impact comunitar/social

  3. O oportunitate pentru un contact mai strâns al adulților cu copii cu dizabilități, pentru o comunicare mai reușită a emoțiilor și exprimarea nevoilor. Incluziunea în comunitate

12

Provocarea de  incluziune abordată

Provocare fizică

13

Cum a fost abordată această provocare?

Ușurarea abilităților de exprimare și comunicare ale copiilor cu dizabilități este un instrument pentru a le ușura integrarea și incluziunea, deoarece comportamentul lor ar deveni mai acceptabil din punct de vedere social pentru semenii lor. Arta a fost și va fi întotdeauna un instrument de apropiere a oamenilor, deoarece reușește să transmită mesaje fără cuvinte, depășind barierele lingvistice sau de încredere.

14

Abilitățile secolului 21 abordate

  1. Arta sprijină procesul de a învăța cum să înveți și poate fi foarte utilă în acest scop.

  2. Activitățile din practica prezentată sprijină dezvoltarea::

Conștiința de sine

Gândire creativă în scopul formării unei expresii artistice

Comunicare eficientă - prezentarea emoțiilor și gândurilor cuiva prin intermediul artei

Luarea deciziilor – arta prezintă numeroase opțiuni de exprimare

Rezolvarea problemelor

15

UDL ca principiu director

  1. mijloace multiple de reprezentare a conceptelor: citirea și ascultarea

  2. multiple moduri de a exprima soluția pe care o propun

  3. moduri multiple de a se implica: utilizarea mai multor instrumente diferite

16

Site/E-mail/

Alte informații de contact:

Irina Apostolova

E-mail: apostolovairina@gmail.com

CONTRIBUȚIA EXPERȚILOR

Întrebări pentru reflecție

Întrebări care pot fi adresate pentru a stimula feedback-ul și reflecția grupurilor țintă


Cum v-ați simțit când participați la activitate?

Care parte a activității ți-a plăcut cel mai mult? De ce?

Ți-ar plăcea să vezi ceva diferit/îmbunătățit data viitoare? Ce și de ce?


1

Titlu

Ateliere Sâmbăta în familie (pentru copii și părinți)

2

Țară

Bulgaria

3

Promoter

O inițiativă privată

4

Contextul implementării 

Contextul în care a fost dezvoltată cea mai bună practică

 X oraș mare ☐ oraș mic ☐sat

5

Obiectivele activității

Împărtășirea de activități plăcute pentru membrii familiei; petrecerea timpului împreună în activități artistice; dezvoltarea relațiilor în cadrul familiei; extinderea talentelor individuale ale membrilor familiei; crearea de legături de prietenie între diferite familii prin împărtășirea intereselor și activităților comune; formând o comunitate de cartier de familii cu interese similare. 

6

Descriere 

a. Conținutul activităților artistice desfășurate

S-au desfășurat o serie de ateliere de sâmbătă, fiecare dintre ele bazat pe o tehnică de artă diferită (colaj, instalații, decorare, pictură, construcție de aplicații și altele). Diferitele sarcini/operații de artă au fost repartizate spontan între membrii familiei, în funcție de preferințele, aptitudinile, dexteritatea și talentele acestora. Sarcinile de pictură au avut diferite niveluri de complexitate și au necesitat o durată diferită a activităților. Atelierelor li s-au alăturat familii cu copii de diferite vârste, uneori li s-au alăturat chiar și bunici.

b. Etape principale

1. Primele ateliere au necesitat timp pentru a permite participanților să se cunoască, treptat, utilizarea acestor minute s-a mutat spre crearea unei atmosfere mai plăcute – cu cafea, ceai, muzică și scurte discuții între participanți.

2. Facilitatorul va atribui sarcinile – idee, obiectiv, materiale artistice care vor fi folosite, algoritm, specificații tehnice și așa mai departe.

3. Familiile au repartizat în mod spontan sarcinile între membrii lor sau au decis ca fiecare să facă totul pe cont propriu. S-au sfătuit reciproc, s-au ajutat, au găsit soluții la problemele artistice apărute, uneori s-au certat, uneori s-au încurajat reciproc sau au intrat în colaborare cu alte familii. Facilitatorul a fost disponibil în orice moment pentru clarificări și consultări.

4. Ultimele minute au fost dedicate unei expoziții improvizate a rezultatelor. Facilitatorul a condus o discuție, în timpul căreia participanții au fost încurajați să-și împărtășească experiențele în timpul atelierului, precum și să-și prezinte lucrările. 

c. Teorii pe care s-a bazat practica

Metodologia predării artei, art-terapie, terapie de familie

7

Opțiuni de implementare

a. Grupuri țintă – familii cu copii de vârstă școlară din același cartier

b. Durata – 60-120 minute fiecare atelier

c. Număr de sesiuni/activități – 10 ateliere de sâmbătă

d. Metodologia predării – metodologia autorului, proprietatea Green Art Center

e. Tipul de evaluare și instrumentele utilizate pentru identificarea beneficiilor -

8

Mijloc artistic

  1. analiza expresiilor artistice celebre

  2. activitate artistică

X Pictură                    A X   B X

☐ Teatru            A ☐   B ☐

☐ Muzică                       A ☐   B ☐

X Sculptură                 A ☐   B X

☐ Literatură (povestiri, poezie, etc.)      A ☐    B ☐

☐ Arte și meșteșuguri (olărit, țesut, cusut, etc.)

X Altele, va rog, precizati: construcții, arta aplicată decorativă, colaj, pictură în relief, monotip

9

Materiale 

În funcție de sarcina artistică: vopsele tempera, pasteluri cu ulei, cerneluri, carton, fire, bumbac, hârtie igienică, carton ondulat, agitatoare din lemn, frunze de copac, mărgele, foarfece, lipici, pistol de silicon, cutiuțe, bile de polistiren, elemente decorative , paie de plastic, etc.

10

Cine conduce activitatea

☐ o persoană/părinți                            ☐ o organizație/instituție 

☐ o școală                                                ☐ un grup informal 

☐un ONG                                                X altele – Green Art Center

11

Beneficii și rezultate

  1. Beneficiile acestei bune practici pentru grupurile țintă

Îmbogățirea relațiilor din cadrul familiilor, dezvoltarea talentelor și aptitudinilor personale, dezvoltarea încrederii și respectului între generații.

  1. b. Impact comunitar/social 

  2. Aduce familiile din același cartier mai aproape unele de altele și creează relații de prietenie durabile prin împărtășirea activităților artistice. 

12

Provocarea de  incluziune abordată

Provocare socio-economică

13

Cum a fost abordată această provocare?

Practica a oferit un spațiu sigur pentru munca comună între familii cu diverse interese și statut. Este un exemplu excelent al modului în care ar trebui organizat cadrul pentru ca participanții implicați să creeze legături și să scoată tot ce este mai bun din toți copiii participanți – oferindu-le posibilitatea de a-și alege sarcinile, de a lucra singuri sau în cooperare cu cineva. , stabilind reguli de acceptare și prietenie.

Această practică ar putea fi cea mai benefică pentru combaterea excluziunii din motive sociale, culturale și socio-economice. 

14

Abilitățile secolului 21 abordate

Activitățile de artă incluse în aceste ateliere dezvoltă inovația și creativitatea. Atelierele încurajează dezvoltarea abilităților de luare a deciziilor și gândirea creativă. Având în vedere caracterul de activitate de grup a atelierelor, acestea au facilitat și dezvoltarea abilităților de comunicare și lucru în echipă/relații interpersonale. 

15

UDL ca principiu director

În această practică sunt respectate principiile UDL, care cuprinde diferite mijloace de implicare a participanților și oferă acestora din urmă libertate de exprimare, chiar dacă există anumite limitări în ceea ce privește tipul de artă, care se află în centrul practicii. 

16

Site/E-mail/

Alte informații de contact:

Facebook: Green Art Center

e-mail: gac4friends@gmail.com 

CONTRIBUȚIA EXPERȚILOR

Întrebări pentru reflecție

Întrebări care pot fi adresate pentru a stimula feedback-ul și reflecția grupurilor țintă:


În ce fel te-a apropiat atelierul artistic de membrii familiei tale?

Te-a ajutat atelierul artistic să creezi legături și să creezi o rețea cu alte familii din zona ta?

Ce abilități artistice v-ați îmbunătățit datorită acestui atelier?

Crezi că îmbunătățirea abilităților artistice este cel mai important beneficiu pe care l-ai obținut din această experiență? Dacă nu, care considerați ca fiind principalul dvs. beneficiu de pe urma atelierului?

Ai identificat anumite schimbări în stilul tău de exprimare, comunicare și/sau comportament prin implicarea în aceste ateliere?

Cum te-ai simțit lucrând cu familii diferite de a ta, dacă a fost cazul?

Mai poți să menționezi ceva, ca o concluzie valoroasă, în urma acestei experiențe?

15. BUNE PRACTICI OFERITE DE ASSOCIACIÓ MERAKI PROJECTES DE VALENCIA (SPANIA)

„Trebuie să facem din artă baza educației. Până când omul nu este obișnuit cu frumosul, nu poate atinge nivelul de libertate spirituală de care are nevoie pentru a percepe ce este bine și ce este frumos. Nicio educație nu este mai eficientă, sau mai profundă, decât ceea ce putem învăța din contactul cu frumusețea și perfecțiunea” (Jiménez Fraud, 1971, Historia de la Universidad Española).  

O țară plină de minuni artistice și o resursă imensă pentru activitățile de educație artistică în cadrul comunității - Spania înseamnă a călători înainte și înapoi în timp și a fi surprins de o mulțime de monumente, de la un apeduct roman antic, la castele medievale și cele mai avangardiste și futuristice monumente arhitecturale. Secolele și culturile mixte și-au lăsat amprenta fascinantă asupra Spaniei, cu unele dintre cele mai uimitoare moșteniri artistice din lume, capodoperele create de Velázquez, Picasso, Dalí și Gaudí se regăsesc aici.

Spania este o țară în care diversitatea culturală și lingvistică este un principiu fondator consacrat constituțional. Spania se concentrează pe sensibilitatea față de arte (care implică și aprecierea estetică) ca parte a pregătirii pentru viața adultă, conform studiului Arts and Cultural Education at School in Europe (Eurydice, 2009). În Spania, scopul învățământului primar este acela de a oferi o educație globală, iar elevii trebuie să practice și să participe activ la spectacolul artistic, precum și să dezvolte o apreciere a rezultatelor artistice. Scopul nivelului gimnazial este de a oferi un învățământ integrat și, prin participarea la educația artistică, elevii să dezvolte o apreciere a artelor prin aria de studii Științe Sociale. Cultura a reprezentat unul dintre principalele motive de călătorie pentru 29% din populația spaniolă în 2015. Printre țările cu o valoare artistică mult mai mare decât media europeană (UE-28: 26%) s-au numărat și Țările de Jos (39%) sau Austria. (37%).

Disciplinele școlare artistice sunt predate de profesori specializați, iar dezvoltarea creativității elevilor este încurajată pe tot parcursul curriculumului, aceștia sunt învățați să facă ipoteze de lucru, să cerceteze informații dintr-o varietate de surse, să compună un argument coerent și să ajungă la concluzii independente. 

Studiul Eurydice (EACEA, 2009) menționează, de asemenea, că nouă țări (Belgia, Republica Cehă, Grecia, Spania, Irlanda, Letonia, Austria, Slovenia și Finlanda) încurajează legăturile inter-curriculare între arte și toate celelalte discipline ca parte a obiectivelor, pentru întregul curriculumul. De exemplu, în Spania, legislația privind curriculum-ul minim național de bază stabilește, pe lângă obiectivele pentru etapele școlare, și competențele de bază pe care trebuie să le dobândească elevii prin toate domeniile și disciplinele învățământului obligatoriu, aceste competențe includ „Competența culturală și artistică”.

În Spania, Ministerul Educației, Politicii Sociale și Sportului, prin Institutul Superior de Formare Online și Resurse pentru Profesori (ISFTIC) și unele Comunități Autonome, oferă comunității educaționale o serie de resurse pentru a preda artele folosind noile tehnologii. Unele dintre aceste resurse sunt concepute pentru utilizarea profesorilor pentru a facilita procesul de predare-învățare în clasă, iar altele sunt concepute pentru elevi, astfel încât aceștia să-și poată face temele folosind Internetul.

Spania și Lituania subliniază ambele contribuția activităților artistice extracurriculare la dezvoltarea generală a tinerilor. Spania vede activitățile extracurriculare artistice ca o metodă informală de a contribui la dezvoltarea elevilor, mai degrabă decât ca o contribuție directă la studiile lor curriculare.  

În comunitățile spaniole se organizează în mod obișnuit festivaluri, sărbători și competiții legate de artă. Autoritățile din învățământ oferă asistență financiară pentru inițiativele din școală menite în mod special să dezvolte activități culturale legate de programa de educație artistică. De asemenea, oferă sprijin financiar și practic pentru celebrarea aniversarilor legate de artă, de exemplu pentru a aduce un omagiu artiștilor celebri. 

Galeriile de artă și muzeele din Spania sărbătoresc, de asemenea, ziua porților deschise în fiecare an, aceasta reprezintă o oportunitate de a vedea lucrări care nu sunt de obicei expuse, de a primi acces în sălile care sunt în general închise publicului, de a participa la prelegeri și discuții, participa la concerte și spectacole de teatru, proiecții de filme, ateliere, concursuri, jocuri pentru copii și spectacole de dans.


16. Evaluarea și/sau impactul învățării

Aceste proiecte și activități, menționate anterior, oferă un spațiu de conviețuire și dialog între oameni din medii culturale diverse, care locuiesc cu toții în aceeași zonă. Încurajează creșterea personală a copiilor și tinerilor și le permite să participe activ la dezvoltarea pozitivă a comunității lor. Ei experimentează învățarea prin participarea și experimentarea activă și creativă. 

Tinerii au beneficiat de accesul la instrumente muzicale și de cursuri și au participat la evenimente și activități artistice și culturale. Activitățile menționate de partenerul spaniol întăresc stima de sine și creează un mediu deschis, incluziv și cooperant între participanți. 

Riborquestra a devenit parte a identităţii cartierului în care se află. Ca urmare a proiectului există un sentiment mai mare de mândrie, încredere și comunitate atât în cadrul organizației, cât și cu localitatea. Instruirea educațională și muzicală a deschis calea transformării sociale și a adăugat un aspect cultural bogat și o relevanță comunității. 

”Barrios: inclusión social a través del arte” - Cartiere: incluziunea socială prin proiectul artistic a ajutat elevii (grupul țintă principal) să se dezvolte ca indivizi, recunoscând că mediul înconjurător îi ajută să-și modeleze identitatea. 


17. Descrierea detaliată a bunelor practici selectate

1

Titlu

Riborquestra

2

Țară

Spania

3

Promoter

X Inițiativă locală

4

Contextul implementării 

X oraș mare ☐oraș mic ☐ sat

5

Obiectivele activității

Riborquestra este o organizație intergenerațională și comunitară din districtul Ciutat Vella din Barcelona. Acesta își propune să contribuie la îmbunătățirea vieții oamenilor din cartier prin furnizarea de resurse pentru învățarea artistică. Riborquestra favorizează creșterea personală a tinerilor și facilitează dezvoltarea comunității, oferindu-le oportunitatea de a învăța un instrument și de a face parte din orchestră. Scopul Riborquestrei este de a promova, prin cultură și practică muzicală de grup și spectacol, solidaritatea, incluziunea, conviețuirea și interculturalitatea în cartier.

6

Descriere 

a. Conținutul activităţilor artistice desfăşurate 

Copiii și tinerii participă prin învățarea separată a instrumentelor specifice și apoi reunindu-se pentru a forma o orchestră. Participanții au o oră de clasă de instrumente pe săptămână și o oră de repetiție orchestrală, unde au ocazia să-i cunoască pe toți ceilalți oameni care învață diferite instrumente. Organizația urmărește să genereze spații de interacțiune și conviețuire pozitivă între oameni din medii diferite și situații socio-culturale diverse. 

b. Etapele principale

Toate cursurile de muzică sunt gratuite și accesibile. Instrumentele sunt donate organizației și există o bancă de instrumente din care fiecare participant primește propriile sale. Vă puteți înregistra online pentru a participa și, atunci când instrumentele sunt disponibile, noi membri pot fi încorporați în proiectul social. Muzicienii se angajează în două ore de cursuri săptămânal; o oră de învățare specifică instrumentului și o oră în care toți participanții se reunesc pentru repetiția orchestrală. Practica se îndreaptă spre spectacole care permit îndepărtarea de spectator și facilitează participarea activă a comunității la viața culturală a cartierului. Acest lucru permite, de asemenea, o conexiune cu comunitatea și zona lor și transformă cartierul într-un spațiu public de întâlnire.

c. Teorii pe care practica se bazează

Proiectul se bazează pe un model metodologic inovator și incluziv care democratizează practica artistică și facilitează participarea cetățenilor, permițând generarea de noi relații între oameni.

Creativitatea este concentrată din puncte de vedere distincte. Un domeniu este creativitatea personală și capacitatea de a pune la îndoială în mod critic propria realitate și de a crea instrumente pentru a deschide noi căi. Creativitatea este văzută și ca o modalitate de a analiza circumstanțele și conflictele cotidiene pentru a genera soluții alternative. Procesele de învățare și dezvoltare și relația dintre participanți favorizează schimbarea comportamentală pozitivă, generată ca urmare a conștientizării personale și contextuale, sporind potențialul de transformare individuală și comunitară.

7

Opțiuni de implementare

a. Grupuri țintă: tineri din cartier cu vârsta cuprinsă între 6 și 20 de ani

b. Durata: continuu

c. Numărul de sesiuni/activități: cursuri săptămânale pentru instrumente specifice susținute în grupuri mici de 8-15 elevi și un antrenament săptămânal de orchestră la care toți participanții se reunesc.

d. Metodologia predării

Sunt dezvoltate diferite tehnici tehnice și muzicale folosind o metodologie participativă și creativă. Proiectul implementează un model metodologic incluziv care facilitează participarea activă și dezvoltarea relațiilor între participanți, familiile acestora și comunitatea mai largă. Democratizarea practicii artistice generează un spațiu de interacțiune socio-culturală pozitivă între oameni din medii diverse.

În acest mediu complex, Riborquestra este esențială în crearea de oportunități, construirea coeziunii sociale și îndrumarea copiilor și tinerilor în dezvoltarea abilităților artistice, comunicative și sociale.

e. Tipul de evaluare și instrumentele utilizate pentru identificarea beneficiilor

Riborquestra, fondată în 2009, s-a dedicat utilizării culturii ca mijloc de dezvoltare a comunității. Până în 2012, ei au fost forțați să își înceteze activitatea din cauza sprijinului financiar insuficient. O serie de profesori și familii s-au angajat să continue proiectul care a fost apoi subvenționat în anul următor de către municipalitate. De atunci a primit sprijin financiar de la raion, de la companii și persoane fizice în sprijinul contribuției socio-culturale pe care proiectul o aduce comunității.

Proiectul a primit, de asemenea, recunoaștere din partea instituțiilor cheie din domeniul culturii și educației. A fost desemnată o poveste de succes în educație de către Fundația Carulla și a câștigat premiul al treilea Mayor Zaragoza la categoria socială și culturală promovat de Associació Amigues i Amici de la Unesco Tortosa. De asemenea, a fost selectat pentru proiectul CompArtte care sprijină propuneri artistice cu angajament social și care promovează arta spaniolă. Riborquestra, în colaborare cu Școala Cervantes, a câștigat și grantul Carles Capdevila 2020, promovat de ziarul ARA și Fundația La Caixa, pentru proiectul lor „Tandem pentru dreptul universal la muzică”, care a avut ca obiectiv principal includerea.

Deși activitățile proiectului se desfășoară în general în locații din cartier, proiectul a trecut cu succes la munca online în timpul blocării din cauza Covid-19.

8

Mijloc artistic

  1. analiza expresiilor artistice celebre

  2. activitate artistică

☐ Pictură                    A ☐   B ☐

☐ Teatru            A ☐   B ☐

X Muzică                        A X   B X

☐ Sculptură                 A ☐   B ☐

☐ Literatură (povestiri, poezie etc.)      A ☐    B ☐

☐ Arte și meșteșuguri (olărit, țesut, cusut etc.)

☐ Altele, vă rog să precizați: __________________

9

Materiale 

Instrumente și partituri, suporturi de muzică

10

Cine conduce activitatea

☐ o persoană/părinți                  X o organizație/instituție

☐ o școală                                               ☐ un grup informal 

☐un ONG                                                 ☐ altele

11

Beneficii și rezultate

a. Beneficiile acestei bune practici pentru grupurile țintă 

Proiectul a oferit un spațiu de conviețuire și dialog între oameni din medii culturale diverse care locuiesc cu toții în cartier. Acest proiect favorizează creșterea personală a copiilor și tinerilor care participă și le permite să participe activ la dezvoltarea pozitivă a comunității lor. Aceștia experimentează învățarea prin participarea și experimentarea activă și creativă, iar proiectul demonstrează beneficiile relațiilor intergeneraționale. Tinerii au beneficiat de acces la instrumente muzicale și cursuri și participă la evenimente și activități artistice și culturale. Proiectul a întărit stima de sine și a creat un mediu deschis, incluziv, cooperant între participanți și localitate. 

b. Impact comunitar/social 

Riborquestra a devenit parte a identităţii cartierului în care se află. Este un spațiu în care se creează și se promovează conexiuni sociale. Ca urmare a proiectului există un sentiment mai mare de mândrie, încredere și comunitate atât în cadrul organizației, cât și cu localitatea. Prin limbajul comun al muzicii, există un sentiment sporit de apartenență. Instruirea educațională și muzicală a deschis calea transformării sociale în cadrul comunității și a adăugat un aspect cultural bogat și o relevanță comunității. 

12

Provocarea de  incluziune abordată

Provocare culturală

13

Cum a fost abordată această provocare?

Proiectul a oferit un spațiu de conviețuire și dialog între oameni din medii culturale și socio-economice diverse, care locuiesc cu toții în cartier. Riborquestra, cu peste 120 de membri, este fundamentală în promovarea respectului, incluziunii, toleranței, interdependenței, muncii în echipă și angajamentului în districtul Ciutat Vella. A jucat un rol esențial în dezvoltarea unui sentiment de identitate și apartenență în cadrul participanților săi conectați cu localitatea. Ca rezultat, au fost dezvoltate o imagine colectivă și o stimă de sine întărită. Oferind această oportunitate gratuită și înarmând participanții cu instrumente, proiectul este accesibil și democratizat, astfel încât oricine cu orice nivel de cunoștințe sau abilități poate cânta într-o orchestră. 

14

Abilitățile secolului 21 abordate

Ca rezultat al practicii, participanții au posibilitatea de a-și perfecționa abilitățile cheie ale secolului 21. Gândirea creativă este dezvoltată prin lecțiile de muzică individuale și de grup. Abilitățile de comunicare eficiente sunt îmbunătățite prin lucrul în grup și prin reunirea pentru a crea orchestra. În cele din urmă, empatia este, de asemenea, dezvoltată pe măsură ce participanții colaborează cu alți membri din medii culturale diferite și obțin o mai bună înțelegere reciprocă și structura comunității lor comune.

14

UDL ca principiu director

  1. moduri multiple de a se implica: utilizarea mai multor instrumente diferite

  2. Activitatea include mai multe moduri de a exprima și de a sprijini înțelegerea elevilor

15

Site/E-mail/

Alte informații de contact:

Riborquestra (2021) https://comusitaria.wixsite.com/riborquestra/ 

https://www.facebook.com/associacioriborquestra

CONTRIBUȚIA EXPERȚILOR

Întrebări pentru reflecție

Întrebări care pot fi adresate pentru a stimula feedback-ul și reflecția grupurilor țintă


De ce crezi că este importantă această activitate?

Cât de multe știai despre subiect înainte de a începe?

Ce ai învățat prin participarea la această activitate?

În ce moduri ați lucrat cu ceilalți participanți? Cum v-ați ajutat unul pe celălalt?


1

Titlu

‘Barrios: inclusión social a través del arte’/ Cartiere: incluziunea socială prin artă

2

Țară

Spania

3

Promoter

Proiect bazat pe oraș

4

Contextul implementării 

X oraș mare ☐ oraș mic ☐ sat

5

Obiectivele activității

Acest proiect este despre dezvoltarea durabilă a societății și căutarea identității în sectoarele care alcătuiesc diversitatea unui anumit mediu urban. Se concentrează pe un cadru în care copiii se pot simți integrați, folosesc arta ca catalizator al comunicării și dezvoltării individuale.

Primul obiectiv general este de a promova coeziunea și incluziunea socială a grupurilor de copii și tineri prin recunoașterea lor ca comunitate și prin interrelația cu alte grupuri de egali. Proiectul facilitează conviețuirea prin recunoașterea cartierului și a diferitelor sectoare care alcătuiesc comunitatea, luând ca referință experiența artei, creativității și expresiei simbolice.

6

Descriere 

a. Conținut 

Programul constă dintr-o serie de activități și ateliere cu diferite.

Obiective, cum ar fi utilizarea caracterului social al artei, în special în ceea ce privește posibilitățile acesteia de construire a coeziunii sociale și de modelare a identității, promovarea dezvoltării individuale a tinerilor în raport cu elemente precum creativitatea și dobândirea de cunoștințe și abilități prin munca în grup . Arta este folosită ca vehicul pentru practicarea obiceiurilor care ajută la îmbunătățirea societății prin acțiuni de solidaritate. Se urmărește, de asemenea, să aducă centrul de artă mai aproape de societate și să-l disocieze de viziunea clasică a unui spațiu de elită.

b. Etapele principale

Proiectul cuprinde cunoștințe și practici care vizează dezvoltarea coeziunii și incluziunii sociale. Proiectul a lucrat în diferite discipline artistice, cum ar fi: experimentarea directă, manipularea, atingerea, privirea, desenul și fotografia din jur pentru a vedea că arta este expresia creativă a ideilor, experiențelor și emoțiilor. Proiectul mai propune să experimentăm transformarea și reutilizarea obiectelor prin decontextualizarea unui obiect preexistent și plasarea lui în domeniul artistic.

Principalele activități ale proiectului includ:

  • Discuție inițială în grup mic pe una sau două opere de artă, urmând metodologia Strategiilor de gândire vizuală. Acest lucru se întâmplă pentru ca elevii să-și recunoască capacitatea de a fi participanți activi la proiect, de a forma un grup, de a observa, de a asculta și de a discuta subiecte legate de opera de artă. Acest lucru va elimina prejudecățile cu privire la capacitatea lor de a analiza arta și, ca atare, este un element cheie în dezvoltarea proiectului.

  • O serie de ateliere în care își vor lua cartierul drept sursă de inspirație pentru diverse opere de artă și creativitate.

  • Vor efectua interviuri cu oameni din cartierele lor

  • Vor organiza o expoziție a lucrărilor lor, invitându-și vecinii să participe și să contribuie cu lucrările lor de artă în funcție de cartierele lor. În acest fel, rețeaua crește în timp, ca dimensiune și stiluri, cuprinzând diverse elemente ale cartierului. Această implicare a publicului în reflectarea artei și a împrejurimilor este unul dintre obiectivele principale ale proiectului.

c. Teoriile pe care s-a bazat practica - Proiectul folosește strategii de gândire vizuală în care elevii își cultivă dorința și capacitatea de a-și prezenta propriile idei, experimentează cum să se intereseze și să asculte în mod activ și să ofere un raționament logic. Prin utilizarea lucrărilor de artă, elevii învață și respectă diversele perspective ale colegilor lor, iar grupul dezvoltă o conștientizare a diferitelor idei și percepții. Activitățile au încercat să folosească această metodă pentru a îmbunătăți dezvoltarea estetică, a stimula creativitatea și a încuraja capacitatea de a elimina judecata, de a integra greșelile și de a reflecta critic.

7

Opțiuni de implementare 

a. Grupuri țintă: Elevi cu vârsta cuprinsă între 8-14 ani din 4 școli diferite din 2 cartiere diferite din Capitala Gran Canaria.

b. Durata: 3 luni, 6 săptămâni de ateliere + 3 săptămâni de instalații artistice în cele două cartiere + 3 săptămâni de expoziție la Centrul San Martín pentru Cultură Contemporană.

c. Număr de sesiuni/activități: 8 sesiuni de ateliere si apoi expoziții

d. Metodologia de predare: Acesta este un proiect bazat pe artă axat pe construirea și consolidarea coeziunii sociale și a incluziunii prin creativitate. Metodologia proiectului cuprinde participarea interactivă și activități practice pentru a-i implica pe tineri cu inspirația care îi înconjoară în colegii, vecinii și cartierele lor. Elevii sunt ghidați prin procesul creativ în cadrul atelierelor de lucru, iar învățarea partenerilor este subliniată pentru a obține perspective diferite și a vedea frumusețea în diversitate. În mod similar, metodologiile intergeneraționale au fost folosite prin intervievarea localnicilor din cartier care a permis un schimb de competențe și o experiență de învățare autentică. În cele din urmă, exponatele și afișajele sunt folosite ca metodă pentru a le permite elevilor să-și asume învățarea. Prin aceasta, ei pot lucra împreună, pot încuraja alți membri ai comunității să se implice și pot împărtăși creațiile lor în comunitatea lor.

e. Tipul de evaluare și instrumentele utilizate pentru identificarea beneficiilor

Proiectul a început în 2017 și s-a derulat timp de 3 ani consecutiv. Succesul său i-a permis să continue anual, concentrându-se pe diferite școli și cartiere în fiecare an. Interesul crescând al școlilor și comunităților de a participa la acest proiect evidențiază impactul pozitiv pe care l-a avut. În plus, din expozițiile create de proiect, interviurile și participarea comunității, reiese clar că acest proiect a reunit comunitățile intergeneraționale și a consolidat coeziunea socială și interacțiunea socială prin intermediul practicilor artistice.

Pandemia de Covid-19 a perturbat planurile inițiale de proiect de anul trecut, totuși, a fost adaptată cu succes și, din fericire, a putut continua virtual.

Proiectul ar putea fi manipulat și utilizat într-un context de liceu sau liceu cu modificări minime (poate modificarea conținutului artistic pentru a-l face mai relevant pentru grupurile de vârstă mai înaintate).

8

Mijloc artistic

  1. analiza expresiilor artistice celebre

  2. activitate artistică

X Pictură                    A X   B X

☐ Teatru            A ☐   B ☐

☐ Muzică                       A ☐   B ☐

☐ Sculptură                 A ☐   B ☐

☐ Literatură (povestiri, poezie, etc.)      A ☐    B ☐

X Arte și meșteșuguri (olarit, țesut, cusut etc.)

☐ Altele, vă rog să precizați: fotografie

9

Materiale 

materiale creative inclusiv - hârtie, creioane colorate, creioane de colorat, carton, ace și ață, aparate foto, caiete și pixuri

10

Cine conduce activitatea

☐o persoană/părinți       ☐ o organizație/instituție

☐o școală                                   ☐ un grup informal

☐un ONG                                    X   altele: O fundație și un Muzeu de Artă

11

Beneficii și rezultate

Beneficiile clare ale acestui proiect sunt:

1. Pentru elevi (grupul țintă principal), proiectul le-a permis să se dezvolte ca indivizi, recunoscând că mediul înconjurător îi ajută să-și modeleze identitatea. Ei au beneficiat, de asemenea, de dobândirea de cunoștințe prin munca în grup și prin învățare de la colegii lor. Aceasta a lucrat și la coexistență, înțelegerea unei pluralități de opinii și acceptarea diferențelor.

2. Prin intermediul proiectului, elevii au fost încurajați să participe în cadrul comunității mai largi din cartierele lor. Acest lucru a permis dezvoltarea aprecierii comunității lor și să se simtă înrădăcinați în spațiu. Pe lângă construirea unui sentiment de mândrie pentru cartierul lor, proiectul a încurajat solidaritatea în cadrul comunității în ansamblu prin aducerea oamenilor împreună prin practică creativă și aprecierea locului. În cele din urmă, dialogul intergenerațional a fost început prin procesul de interviu și prin invitațiile elevilor pentru vecinii lor de a participa la proiect, adăugând și mai mult impactul social al acestuia.

3. Experiențele artistice și gândirea creativă explorate de participanții la acest proiect le-au permis să dobândească abilități și să experimenteze cu diferite discipline și medii creative. Această expresie artistică a facilitat conviețuirea prin recunoașterea diversității în cadrul comunității, a spațiului comun de cartier și o oportunitate de a analiza și reflecta cu adevărat asupra frumuseții cartierului lor și asupra modului în care aceasta le modelează simțul identității.

12

Provocarea de  incluziune abordată

Provocare socio-economică

13

Cum a fost abordată această provocare?

Având în vedere diversitatea socială, economică, educațională și culturală a acestor tineri, proiectul a învățat participanții că diversitatea nu este văzută ca un obstacol, ci mai degrabă o oportunitate. Acest proiect propune într-un mod inovator ca toți minorii și adolescenții înșiși să participe activ la procesul creativ care funcționează pentru a crea cartiere mai incluzive și mai coezive din punct de vedere social. Participanții învață cum să lucreze împreună, cum să vadă lucrurile din perspective noi și diverse și, de asemenea, beneficiile de a construi un sentiment de comunitate în cartierul lor. 

14

Abilitățile secolului 21 abordate

Prin participare, tinerii își perfecționează abilitățile de relație interpersonală. Ei au posibilitatea de a construi relații nu numai cu colegii lor, ci și cu membrii comunității mai largi care trăiesc în cartierul lor. Ca urmare a acestor conexiuni, aceștia învață abilități de comunicare eficiente și se implică cu oameni din medii socio-economice și culturale diverse care trăiesc în aceeași zonă.

15

UDL ca principiu director

  1. egalitatea în drepturi pentru toți, fără discriminare;

  2. evitarea stigmatizării

  3. participare

  4. libertatea de exprimare creativă

  5. includere

Practica ar putea fi considerată a fi în conformitate cu UDL prin faptul că oferă mai multe mijloace de implicare pentru participanți. Există diverse forme de creativitate, de la arte și meșteșuguri, fotografie și pictură, precum și analiza și discutarea operelor de artă celebre. În plus, participanților li se cere să invite și să intervieveze vecinii care locuiesc în zona lor, ceea ce necesită ca cineva să creeze întrebări, cineva care să le scrie, cineva care să intervieveze și, eventual, cineva care să înregistreze sau să fotografieze interviul. Toate aceste elemente le permit tinerilor să participe în moduri care li se potrivesc.

16

Site/E-mail/

Alte informații de contact:

CAAM (2017). Proyecto Barrios. https://www.caam.net/es/actividades_int.php?n=3897 

CAAM (2019). Barrios comienza una nueva aventura. https://caam.net/deaccion/barrios-comienza-una-nueva-aventura/ 

Fundación Disa (2020). El proyecto ‘Barrios’ desarrolla actividades en Internet 

https://www.fundaciondisa.org/salaprensa/noticias/2020/04/24/proyecto-barrios-desarrolla-actividades-internet 

CONTRIBUȚIA EXPERȚILOR

Întrebări pentru reflecție

Întrebări care pot fi adresate pentru a stimula feedback-ul și reflecția grupurilor țintă


Cum te-ai simțit în timp ce ai făcut activitatea?

Ce trebuia să facă grupul?

Care a fost una dintre provocările de a face această activitate?

Activitatea v-a ajutat să aflați mai multe despre colegii/comunitatea dvs.? Cum?

Cum poți să iei ceea ce ai învățat și să îl aplici în propria ta viață?

18. Exemple de bune practici selectate

Riborquestra, fondată în 2009, își propune să îmbunătățească viața oamenilor din cartier prin furnizarea de resurse pentru învățarea artistică. Proiectul se bazează pe un model metodologic inovator și incluziv care democratizează practica artistică și facilitează participarea cetățenilor, permițând generarea de noi relații între oameni. Riborquestra favorizează creșterea personală a tinerilor și facilitează dezvoltarea comunității, oferindu-le oportunitatea de a învăța un instrument și de a face parte din orchestră. Scopul este de a promova solidaritatea, incluziunea, conviețuirea și interculturalitatea în cartier, prin cultură și practică muzicală de grup și spectacol. Procesele de învățare și dezvoltare și relația dintre participanți, favorizează schimbarea comportamentală pozitivă, generată ca urmare a conștientizării personale și contextuale, sporind potențialul de transformare individuală și comunitară.

‘Barrios: inclusión social a través del arte’/Cartiere: proiectul de incluziune socială prin artă se referă la dezvoltarea durabilă a societății și căutarea identității în sectoarele care alcătuiesc diversitatea unui anumit mediu urban. Se concentrează pe un cadru în care copiii se pot simți integrați, folosind arta ca catalizator al comunicării și dezvoltării individului. Primul obiectiv este de a promova coeziunea și incluziunea socială a grupurilor de copii și tineri prin recunoașterea lor ca comunitate și prin interrelaționarea cu alte grupuri de egali. Proiectul facilitează conviețuirea prin recunoașterea cartierului și a diferitelor sectoare care alcătuiesc comunitatea, luând ca referință experiența artistică, creativitatea și expresivitatea simbolică. Programul constă într-o serie de activități și ateliere cu diferite obiective, precum utilizarea caracterului social al artei, mai ales în raport cu posibilitățile acesteia de construire a coeziunii sociale și de modelare a identității, promovarea dezvoltării individuale a tinerilor în raport cu elemente precum creativitatea, dobândirea de cunoștințe și abilități prin munca în echipă. Arta este folosită ca vehicul pentru practicarea obiceiurilor care ajută la îmbunătățirea societății prin acțiuni de solidaritate. Se urmărește, de asemenea, să aducă artă în atenția și mai aproape de comunitate și să disocieze arta de viziunea clasică a unui spațiu ce aparține elitelor.


19. BUNE PRACTICI OFERITE DE FUNDAȚIA EUROED (ROM NIA)

Studiul Eurydice menționat anterior (EACEA, 2009) arată că România nu este foarte bine poziționată în ceea ce privește integrarea artelor în școală, în raport cu țările participante la studiu, dar bine poziționată pentru evenimente la nivel comunitar. 

Din perspectiva deschiderii către comunicare și parteneriat cu comunitatea, în ultimii ani, școala românească a făcut câțiva pași în cartografierea ofertei artiștilor și operatorilor culturali, pentru a asigura o mai bună întâlnire a zonei educaționale cu cea artistică. Remarcăm posibilitatea înscrierii într-o bază de date de date, accesibilă școlilor, a celor care doresc să propună activități în cadrul programului „Școala altfel”. Părțile interesate pot alege din acea ofertă ceea ce consideră că ar fi potrivit pentru contextul lor. 

România se află în prezent în proces de reformă curriculară din perspectiva integrării competențelor cheie, ceea ce face din competența „conștientizare și exprimare culturală” un obiectiv. În România, doar două discipline artistice (arte vizuale și muzică) fac parte din programa obligatorie, și nici o altă disciplină artistică nu este inclusă ca opțional, deciziile legate de legăturile intercurriculare sunt luate de către școli. 

Studiul Arts and Cultural Education at School in Europe (2009) menționează că temele transversale propuse de școli includ: limba și literatura română și educația muzicală, integrarea textelor literare în piesele muzicale; abilități practice și educație artistică, participarea copiilor înscriși în învățământul primar la decorarea școlii lor; monumente de artă și locuri istorice ale unui anumit oraș; fotografia între știință și artă. 

Conform studiului Arts and Cultural Education at School in Europe (2009) a fost adoptată o strategie la nivel național pentru descentralizarea anumitor domenii culturale, inclusiv dezvoltarea cooperării între școli și muzee. De altfel, unul dintre indicatorii de performanță utilizați pentru monitorizarea și evaluarea implementării acestei strategii este tocmai numărul de vizite efectuate în muzee de către grupurile școlare organizate. Rezultatele acestui indicator sunt raportate periodic de autoritățile locale și regionale, cu scopul de a evidenția valoarea educațională a muzeelor. Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului din România a elaborat o „Strategie pentru dezvoltarea activităților educaționale extracurriculare și școlare”, strategie bazată pe ideea că activitățile extracurriculare sunt benefice întregului proces de învățământ, dar și la dezvoltarea personală a elevilor. 

O altă inițiativă la nivel național din România vizează promovarea activităților extracurriculare; un protocol de colaborare care să acopere această inițiativă va fi semnat în viitorul apropiat de către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și Ministerul Culturii și Cultelor. Acest protocol va spori colaborarea dintre școli și muzee, facilitând schimbul de experiență între specialiștii din domeniile cultural și cel educațional. Va crea legături între conținutul programelor școlare și serviciile educaționale ale muzeelor, încurajând participarea elevilor la programele propuse de specialiștii care lucrează în muzee. 

Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și Ministerul Culturii și Comunităților, precum și alte instituții active în domeniile educației și culturii, organizează periodic festivaluri, care includ ateliere de creativitate și evenimente artistice legate de domeniile arhitecturii și designului, arte plastice, artele spectacolului, desen și pictură, portrete, fotografie, jurnalism, iconografie și artă populară, jocuri, sport, multimedia, modeling, teatru, film etc. Un exemplu de acest tip de festival este CreativFEST, care are ca scop identificarea și publicitatea realizărilor copiilor și tinerilor în domeniul creativ. Noaptea Muzeelor și proiectul Pașaport pentru Cultură, oferă participanților alte oportunități de a explora artele și activitățile creative din România.


20. Exemple de bune practici selectate

Classic is fantastic! Principalele obiective ale evenimentului sunt de a insufla tinerilor dragostea pentru muzica, de a face muzica clasică accesibilă și de a educa tinerii în spiritul armoniei și înțelegerii între oameni. Programul se concentrează pe concerte și încurajează participarea interactivă a publicului. Spectacolele live organizate de institutul Filarmonică George Enescu s-au adresat tinerilor din București și au început în 2012. Programul se concentrează pe concerte live în care publicul beneficiază de explicații concrete și este încurajat să participe (punând întrebări sau răspunzând la întrebările moderatorului, demonstrându-și sentimente prin desene, mimă sau dans în timp ce ascultă muzică). Ideea principală a acestui proiect este că muzica întărește concentrarea, memoria, bucuria de viață, toleranța, bunăstarea și motivația de a fi o persoană mai bună. Stimulează inteligența lingvistică, muzicală, logică vizuală și interpersonală. 

Evenimentul Alecart, o secțiune a festivalului FILIT - Revista Alecart a publicat opiniile tinerilor pe o gamă largă de subiecte (incluziune, diversitate, viață, comunism, realizări, fericire VS nefericire și bunăstare) și operele lor literare, din 2008. Evenimentul FILIT își propune promovarea tinerelor talente și a literaturii lor. Funcționează precum și dezvoltarea abilităților de gândire creativă și critică ale tinerilor și insuflă dragostea pentru cărți și lectură tinerilor participanți. Evenimentul educă și ajută tinerii să-și găsească propria voce în societate și să contribuie pe deplin la dezvoltarea acesteia. 

Profesorii sunt percepuți ca parteneri (și facilitatori) în proiect, ceea ce dă putere elevilor să aibă inițiativă, în mod activ și să ducă la îndeplinire cu succes toate demersurile. Alecart a devenit un model de educație care se adresează nu numai performanței academice a elevilor, ci și dezvoltării lor emoționale, sociale, culturale și spirituale. Îi ajută pe elevi să-și crească stima de sine, încrederea și bunăstarea și să dezvolte o dragoste profundă pentru învățarea pe tot parcursul vieții, în contexte socio-culturale și educaționale. Alecart încurajează elevii să exploreze nu numai textele literare, ci și problemele sociale contemporane (incluziune, diversitate, multiculturalism).


21. Evaluarea și/sau impactul învățării

Activitățile pot fi folosite la cursuri pentru a promova bunăstarea elevilor prin implementarea artelor. Materialele favorizează colaborarea între specialiști în artă (muzicieni) și profesori. Aceste activități au scopul de a consolida concentrarea, memoria și bucuria de viață, toleranța, bunăstarea și motivația de a fi o persoană mai bună. Stimulează inteligența lingvistică, muzicală, logică vizuală și interpersonală.

Permițând elevilor să inițieze, să negocieze și să dezbată toate activitățile lor, participarea în cadrul proiectului crește, de asemenea, și abilitatea de comunicare a participanților.


22. Descrierea detaliată a bunelor practici selectate

1

Titlu

Classic is fantastic! (Clasic e fantastic)

2

Țară

România

3

Promoter

Proiecte naționale

4

Contextul implementării 

X oraș mare ☐oraș mic ☐sat

5

Obiectivele activității

Principalele obiective ale evenimentului sunt de a insufla tinerilor dragostea pentru muzică, de a face muzica clasică accesibilă și de a educa tinerii în spiritul armoniei și înțelegerii între oameni. 

6

Descriere 

Conținut 

Programul se concentrează pe concerte și încurajează participarea interactivă a publicului. A fost planificată o difuzare națională a programului pentru a-l face accesibil unui număr mai mare de elevi, ceea ce pandemia a accelerat. Evenimentul a fost transferat online.

Spectacolele sale live organizate de institutul George Enescu Filarmonica s-au adresat tinerilor din București când a început în 2012.

Programul se concentrează pe concerte live în care publicul beneficiază de explicații concrete și este încurajat să participe (punând întrebări sau răspunzând la întrebările moderatorului, demonstrându-și sentimentele prin desene, mimare sau dans în timp ce ascultă muzică).

Principalele obiective ale evenimentului sunt de a insufla tinerilor dragostea pentru muzică, de a face muzica clasică accesibilă și de a educa tinerii în spiritul armoniei și înțelegerii dintre oameni.

Pandemia a accelerat planurile de a face materialele create accesibile unui număr mai mare de elevi din toată țara, iar evenimentul a fost transferat online.

Teorii - Muzica este un mijloc de educare și sensibilizare a tinerilor. Ideea principală a acestui proiect este că muzica întărește concentrarea, memoria, bucuria de viață, toleranța, bunăstarea și motivația de a fi o persoană mai bună. Stimulează inteligența lingvistică, muzicală, logică vizuală și interpersonală. 

7

Opțiuni de implementare 

a. Grupuri țintă - tineri, adolescenți și profesori, 210 participanți

b. Durata - 7 zile

c. Număr de sesiuni/activități - 7 sesiuni

d. Metodologia predării - participare interactivă, muzică, teatru

e. Tip de evaluare și instrumente utilizate pentru identificarea beneficiilor - Evenimentul are propriul site web care cuprinde înregistrări ale interviurilor (despre muzică și experiența de viață) cu muzicieni și scriitori celebri, o bibliotecă virtuală care prezintă viețile muzicienilor și compozitorilor celebri, mărturiile participanților și elevilor, desene și picturi bazate pe concertele la care au participat. Spectacolele sale live organizate de Institutul Filarmonic George Enescu se adresează tinerilor din București.

Pandemia a accelerat planurile de a face materialele create accesibile unui număr mai mare de elevi din toată țara, iar evenimentul a fost transferat online.

8

Mijloc artistic

  1. analiza expresiilor artistice celebre

  2. activitate artistică

☐ Pictură                    A ☐   B ☐

☐ Teatru            A ☐   B ☐

X Muzică                        A X   B ☐

☐ Sculptură                 A ☐   B ☐

☐ Literatură (povestiri, poezie etc.)      A ☐    B ☐

☐ Arte și meșteșuguri (olărit, țesut, cusut, etc.)

☐ Altele, vă rog să precizați: __________________

9

Materiale 

Concerte live

Biblioteca virtuală (link-uri către înregistrări ale concertelor, poveștile de viață ale muzicienilor, înregistrări ale interviurilor despre muzică cu muzicieni și scriitori celebri, scenarii de operă, link-uri către clipuri video de pe YouTube). 

10

Cine conduce activitatea

☐o persoană/părinți                              X o organizație/instituție

☐o școală                                                 ☐un grup informal 

☐un ONG                                                  ☐altele

11

Beneficii și rezultate

Concertele sunt de înaltă calitate, iar explicațiile care însoțesc fiecare piesă muzicală sunt utile, oferă elevilor cunoștințe despre lumea muzicală și aduc muzica clasică mai aproape de elevi. Profesorii pot folosi site-ul, înregistrările și articolele sale în cursurile lor pentru a crea o atmosferă plăcută și pentru a stimula bunăstarea elevilor, pentru a-i încuraja pe elevi să asculte concerte de calitate, să analizeze expresii artistice celebre sau să înțeleagă contextul în care au fost create.

12

Provocarea de  incluziune abordată

Provocare socială

13

Cum a fost abordată această provocare?

Materialele pot fi folosite la cursuri pentru a promova bunăstarea elevilor prin implementarea artelor. Materialele favorizează colaborarea între specialiști în artă (muzicieni) și profesori. Rolul muzicii în viața noastră: muzica întărește concentrarea, memoria, bucuria de viață, toleranța, bunăstarea și motivația de a fi o persoană mai bună. Stimulează inteligența lingvistică, muzicală, logică vizuală și interpersonală.

14

Abilitățile secolului 21 abordate

Creativitate și inovație

Colaborare și comunicare

Lucru în echipă

Conștientizare globală și culturală

Abilități de relație interpersonală

15

UDL ca principiu director

Activitatea include mai multe moduri de a exprima și de a sprijini înțelegerea elevilor

16

Site/E-mail/

Alte informații de contact:

Filarmonica George Enescu. (May, 5). Clasic e fantastic. https://www.clasicefantastic.ro/ https://www.facebook.com/clasicefantastic/

Filarmonica George Enescu. (May, 5). Clasic e fantastic. ttps://www.youtube.com/channel/UCH7X-X4enyZtZKv_wheIqtw

CONTRIBUȚIA EXPERȚILOR

Întrebări pentru reflecție

Întrebări care pot fi adresate pentru a stimula feedback-ul și reflecția grupurilor țintă


Ce înseamnă muzica pentru elevi? Ai vorbit despre asta cu elevii tăi? (Cum îi face muzica să se simtă? Ce piesă muzicală i-a influențat? Cum?)

Le place să asculte concerte clasice?

Au fost expuși muzicii clasice?

Folosești muzică în cursurile tale? Cum?

I-a ajutat muzica pe elevi? Cum?

Ați observat vreo schimbare în comportamentul, motivația și înțelegerea elevilor dvs.?


1

Titlu

Alecart și FILIT (secțiunea pentru copii)

2

Țară

România

3

Promoter

Proiecte naționale

4

Contextul implementării 

X oraș mare ☐oraș mic ☐sat

5

Obiectivele activității

Revista educă și ajută tinerii să-și găsească propria voce în societate și să contribuie pe deplin la dezvoltarea acesteia.

Evenimentul FILIT își propune să promoveze tinerele talente și operele lor literare, precum și să dezvolte abilitățile de gândire creativă și critică ale tinerilor și să insufle dragostea pentru cărți și lectură tinerilor participanți.

6

Descriere 

Alecart este un proiect/un trend inițiat de un grup cultural de tineri și profesorii lor de literatură din mai multe licee din Iași, România, cu o experiență și activitate bogată. Accesul la activitățile grupului este gratuit. Tendința educă și ajută tinerii să-și găsească propria voce în societate și să contribuie pe deplin la dezvoltarea acesteia. Revista lor a publicat opiniile tinerilor pe o gamă largă de subiecte (incluziune, diversitate, viață, comunism, realizări, fericire vs nefericire, bunăstare) și operele lor literare din 2008. Revista a căpătat în timp un caracter național și se adresează tuturor elevilor. În România. Grupul este partener în cadrul evenimentului cultural FILIT, care a inițiat o secțiune specială adresată copiilor/elevilor începând cu anul 2019 unde Alecart are o contribuție substanțială în fiecare an. Evenimentul FILIT își propune să promoveze tinerele talente și operele lor literare, precum și să dezvolte abilitățile de gândire creativă și critică ale tinerilor și să insufle dragostea pentru cărți și lectură tinerilor participanți. Elevilor li se oferă posibilitatea de a cunoaște scriitori și poeți și, de asemenea, să-și citească propriile lucrări.

Alecart este un proiect inițiat în 2008 de un grup cultural format din tineri (12-19 ani) și profesorii acestora din mai multe licee din Iași, România. Datorită succesului și popularității sale, Alecart a devenit în timp un proiect național. Accesul la toate activitățile grupului este gratuit. Proiectul este deosebit de atrăgător pentru tineri în primul rând, deoarece îi încurajează să-și găsească propria voce în societate și să contribuie pe deplin la dezvoltarea acesteia. În al doilea rând, profesorii sunt percepuți ca parteneri (și facilitatori) în proiect, ceea ce dă putere elevilor să inițieze în mod activ și să ducă la îndeplinire cu succes toate planurile. Alecart a devenit un model de educație care se adresează nu numai performanței academice a elevilor, ci și dezvoltării lor emoționale, sociale, culturale și spirituale. Acesta își propune să împlinească potențialul elevilor de a participa, de a realiza și de a se bucura de ceea ce fac. A devenit un loc în care elevii își găsesc propriul mod de a se exprima (poezii, bloguri, recenzii, povestiri, desene etc.) și în care contribuția fiecărui elev este apreciată. Îi ajută pe aceștia să-și crească stima de sine, încrederea și bunăstarea și să dezvolte o dragoste profundă pentru învățarea pe tot parcursul vieții în contexte socio-culturale și educaționale. Alecart încurajează elevii să exploreze nu numai textele literare, ci și problemele sociale contemporane (incluziune, diversitate, multiculturalism). Sesiunile Alercart au oferit elevilor lecții despre incluziune, diversitate, multiculturalism. Agenda Alecart acoperă o gamă largă de activități, al căror succes se bazează pe planuri de acțiune convenite de comun acord: analiza realizărilor artistice contemporane, scriere creativă (povestiri și poezii), munca comunitară/caritativă (adică sesiuni de povestire sau citire cu voce tare pentru copii mai mici/copii cu nevoi speciale), bloguri despre evenimentele principale (întâlniri cu scriitori și poeți etc), cărți, recenzii literare de cărți și filme sau întâlniri cu scriitori naționali și internaționali. Elevii inițiază, negociază și dezbat toate activitățile lor.

7

Opțiuni de implementare 

a. Grupuri țintă – tineri

b. Durata - 5 zile

c. Număr de sesiuni/activități - 7

d. Metodologia predării - analiza realizărilor artistice contemporane, scriere creativă (nuvele și poezii), munca comunitară/ caritabilă (adică sesiuni de povestire sau lectură cu voce tare pentru copiii mai mici/copii cu nevoi speciale), bloguri despre evenimentele principale (întâlniri cu scriitori și poeți) sau cărți, recenzii literare de cărți și filme.

e. Tip de evaluare și instrumente utilizate pentru identificarea beneficiilor

În vremuri de pandemie, festivalul a fost suspendat.

8

Mijloc artistic

  1. analiza expresiilor artistice celebre

  2. activitate artistică

X Pictură                    A ☐   B  X 

☐ Teatru           A ☐   B ☐

☐ Muzică                                    A ☐   B ☐

☐ Sculptură                 A ☐   B ☐

X  Literatură (povestiri, poezie, etc.)      A X     B  X 

☐ Arte și meșteșuguri (olarit, țesut, cusut, etc.)

X Altele, vă rog, precizați: întâlniri cu scriitori și poeți

9

Materiale 

Descrierea evenimentelor, bloguri, poezii, nuvele, desene

10

Cine conduce activitatea

☐o persoană/părinți                        X o organizație/instituție 

☐o școală                                              ☐un grup informal 

☐un ONG                                                 X altele

11

Beneficii și rezultate

Articolele din revistă și nuvele și poeziile sunt de înaltă calitate; au dat un exemplu de urmat pentru elevi. Materialele publicate pe site promovează bunăstarea elevilor, încurajează inițiativele tinerilor și generează încredere în educație și în valorile acesteia. Permițând elevilor să inițieze, să negocieze și să dezbată toate activitățile lor, proiectul crește, de asemenea, abilitățile de comunicare ale elevilor.

12

Provocarea de  incluziune abordată

Provocare socială

13

Cum a fost abordată această provocare?

Materialele promovează bunăstarea elevilor prin implementarea artelor; nuvelele și poeziile elevilor sunt publicate într-o revistă online care are un număr mare de cititori. Materialele create în cadrul proiectului promovează bunăstarea elevilor. Activitățile Alecart încurajează creativitatea, cultura și dialogul multicultural; stimulează și inteligența lingvistică, vizuală și interpersonală. 

14

Abilitățile secolului 21 abordate

Lucru în echipă

Gândire creativă

Rezolvarea problemelor

Conștientizare globală și culturală

Empatie

Abilități de relație interpersonală

15

UDL ca principiu director

Activitatea include multiple mijloace de reprezentare a conceptelor și ideilor noi. 

17

Site/E-mail/

Alte informații de contact:

Alecart. (May, 5). Alecart. https://alecart.ro/despre/

https://www.facebook.com/filit.iasi/

CONTRIBUȚIA EXPERȚILOR

Întrebări pentru reflecție

Întrebări care pot fi adresate pentru a stimula feedback-ul și reflecția grupurilor țintă


De ce crezi că modelul Alecart a devenit un succes?

Cum credeți că acești elevi și-au găsit vocea în societate?

Cum ai aplica modelul la clasa ta?

23. BUNE PRACTICI OFERITE DE UNIVERSITATEA DIN PADOVA (ITALY)

În Italia, școlile sunt obligate prin lege să pregătească un Plan de Curriculum sau Plan al Ofertei Formative (Piano dell’offerta Formativa) care trebuie să includă activități extracurriculare opționale de natură artistică, la care elevii școlilor să poată participa după-amiaza. Ca parte a proiectului Scuole Aperte (Școli Deschise), fiecare școală sau rețea de școli poate solicita finanțare pentru activități artistice de la Ministerul Educației. În marea majoritate a țărilor europene, profesorii specialiști în arte, chiar dacă sunt formați în primul rând ca artiști (profesioniști), trebuie să urmeze la un moment dat, și o formarea profesională ca profesor. Aceasta înseamnă că, pentru a putea preda în școlile publice (și nu numai la cursuri extracurriculare, în care doar artiștii profesioniști pot fi implicați, așa cum e cazul mai multe țări, precum Grecia, Italia, Finlanda, Slovacia și Slovenia), artiștii profesioniști trebuie să finalizeze și formarea profesională a profesorilor.

Mai multe țări (Republica Cehă, Franța, Italia, Portugalia, Slovenia și Regatul Unit) au recomandări statutare pentru școli și alte organizații în legătură cu furnizarea de activități artistice extracurriculare. În Italia, activitățile CPD pentru profesorii de arte se concentrează în special pe teatru și muzică. 

Arta italiană a influențat mai multe mișcări majore de-a lungul secolelor și a produs artiști valoroși, inclusiv pictori, arhitecți și sculptori, motiv pentru care Italia are un loc important pe scena artistică internațională, adresându-se publicului larg cu mari galerii de artă, muzee și expoziții. Italia găzduiește cel mai mare număr de situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO (58), care poate fi vizitat în timpul Nopții Muzeelor, eveniment ce are loc în Italia încă din 2005. Italia are 4 orașe nominalizate drept Capitale ale Culturii Europene: Florența, Bologna, Genova, Matera.

Institutele italiene de cultură (aproximativ 100) se angajează nu numai să păstreze și să stocheze documente istorice, ci și să păstreze și să disemineze conținutul acelor documente, cu alte cuvinte să păstreze și să difuzeze memoria culturală italiană. Aceștia sunt, de asemenea, profund implicați în înțelegerea și dezvoltarea modelelor inovatoare de învățare, în special a acelor soluții care actualizează predarea istoriei (din punct de vedere social, economic și politic). 

Potrivit www.statista.com, promovarea dezvoltării culturale face parte din cele 12 principii fundamentale din Constituția Republicii Italiene. În 1985, pentru a sprijini industria artistică și culturală, guvernul italian a înființat un fond pentru artele spectacolului numit „Fondo Unico per lo Spettacolo” (FUS). Sistemul de producție culturală și creativă este împărțit în șapte sectoare: arhitectură și design, comunicare, muzical și audiovizual, cărți, media tipărită și edituri, jocuri video și software, muzee și instituții culturale similare și arte spectacolului. 

Santovito (2017) menționează că industriile culturale și creative sunt pe locul trei în Italia din punct de vedere ocupațional, după sectorul construcțiilor și cel al industriei alimentare și hoteliere. Datorită contribuției intelectuale importante, industria creativă se caracterizează printr-o concentrare ridicată a capitalului uman. 

În ultimii ani, unele proiecte au fost promovate în diferite regiuni ale Italiei pentru a sprijini industriile creative, în continuă creștere. Câteva exemple sunt: Incredibol!, Roma Provincia Creativa, Agenzia Campania Innovazione.

Conform Agendei Europene pentru Cultură - unul dintre elementele cheie ale succesului pare să fie capacitatea de a identifica unii reprezentanți ai comunității care pot construi o punte între comunitate și instituție, precum și publicul principal al instituției, lucrând în calitate de mediatori şi ambasadori. 

Un studiu recent care a implicat analiza de date a Proiectului de Cultură și Bunăstare Italiană a constatat că accesul cultural a fost al doilea cel mai important factor determinant al bunăstării psihologice subiective, depășind factori precum ocupația, vârsta, venitul și educația (Grossi și colab., 2010 și 2012).

24. Exemple de Bune Practici

In the Shape of Clay - o activitate care susține explorarea argilei, un material care vorbește despre istoria omenirii. Argila este privită în diferitele sale „faze ale vieții”, de la umed la uscat. Se zdrobește și se pulverizează, se întâlnește cu apa, revine la viață și revine la capacitatea sa de plasticitate. Acesta este un exemplu pentru a conecta explorări multidisciplinare și know-how, generând strategii de învățare și noi forme de cunoaștere. Activitatea include multiple mijloace de exprimare, cu o atenție deosebită pe activitățile non-verbale și mediate, făcându-le accesibile tuturor și în special elevilor care se pot confrunta cu limitări sau vulnerabilități în dezvoltarea și funcționarea limbajului.

The Ray of Light - lumina și fenomenele luminii sunt uși care duc la descoperirea și cunoașterea lumii. Ele pot fi explorate prin gama „clasică” de lumină vizibilă, care poate fi descompusă în culori, dar și prin spectrul invizibil cu, de exemplu, raze infraroșii și ultraviolete. Activitatea favorizează o abordare a realității și dezvoltarea cunoștințelor și dă sens gândirii științifice înnăscute în ființele umane. Ajută la generarea de idei noi, schimbarea perspectivei, conceperea a ceva nou și construirea pe baza altor idei. Relevanța acestor mijloace este de a sprijini învățarea legată de conținuturi complexe și științifice care sunt recunoscute mai târziu în adolescență.


25. Evaluarea și/sau impactul învățării

Participanții la activitatea the Shape of Clay descoperă contactul cu Terra, pământul, modelându-l în diferite moduri, cu alfabete de plasticitate, straturi și stratificări, structuri solide și bogate în goluri, creând compoziții complexe și forme în diferite culori.

The Ray of Light oferă un angajament creativ al copiilor, un sentiment de semnificație și satisfacție față de realizările personale, dezvoltarea imaginației și cultivarea dragostei pentru limbaj și vorbire.

26. Descrierea detaliată a bunelor practici selectate

1

Titlu

The Ray of Light

2

Țară

Italia

3

Promoter

National projects

4

Contextul implementării 

x oraș mare x oral mic x sat

5

Obiectivele activității

  • favorizarea unei abordări ale realității și dezvoltarea cunoștințelor

  • oferirea de sens și mai multă libertate gândirii științifice înnăscute în ființe umane 

6

Descriere 

a. Conținut a activităţilor artistice desfăşurate: Lumina şi fenomenele luminii sunt uşi care duc la descoperirea şi cunoaşterea lumii. Ele pot fi explorate prin gama „clasică” de lumină vizibilă, care poate fi descompusă în culori, dar și prin spectrul invizibil cu, de exemplu, raze infraroșii și ultraviolete.  

b. Etapele principale The Illuminatories: contexte organizate în jurul unui concept de cunoaștere sau a unei probleme și care oferă diferite instrumente, materiale, întrebări, întâlniri și puncte de acces. Acestea nu ghidează investigatorii către o singură soluție, ci fac posibile călătorii diferite și sunt deosebit de favorabile interacțiunii și construcției de învățare în grup. 

c. Sarcina: Prin intermediul diferitelor limbi – cuvinte, desene, sunete, construcții și compoziții vizuale – construiește și verifică ipoteze și teorii. 

d. Teorii pe care practica s-a bazat: cercetare, diseminare și experiență formativă în care imaginația, fantasticul și narațiunea formează explicații și interpretări în moduri organice cu procese mai științifice și raționale. 

7

Opțiuni de implementare 

a. Grupuri țintă: elevi de gimnaziu

b. Durata: 60 minute

c. Numărul de sesiuni/activități: activități de după-amiază în centrele comunitare

d. Metodologia predării: învăţarea multimedia

e. Tipul de evaluare și instrumentele utilizate pentru identificarea beneficiilor: Chestionarul competențelor secolului XXI (Mancinelli, 2020) 

8

Mijloc artistic

  1. analiza expresiilor artistice celebre

  2. activitate artistică

x  Pictură                    A ☐   B x

☐ Teatru            A ☐   B ☐

☐ Muzică                        A ☐   B ☐

☐ Sculptură                 A ☐   B ☐

X  Literatură (povestiri, poezie, etc.)    A ☐   B x

X Arte și meșteșuguri (olărit, țesut, cusut, etc.)

☐ Altele, vă rog să precizați:  

9

Materiale 

Colecție de desene, sunete și construcții vizuale

10

Cine conduce activitatea

☐o persoană/părinți                       x o organizație/instituție 

X o școală                                                ☐un grup informal 

☐un ONG                                                 ☐altele

11

Beneficii și rezultate

Angajamentul creativ al copiilor 

Simțul de semnificație și satisfacție din realizările personale 

Dezvoltarea imaginației și cultivarea dragostei pentru limbaj și vorbire

12

Provocarea de  incluziune abordată

Provocare cognitivă

13

Cum a fost abordată această provocare?

Deschiderea către diferențele în utilizarea diferitelor limbi în comunicare și evidențierea posibilității fiecărui individ de a găsi o modalitate personală de a aborda o sarcină.

14

Abilitățile secolului 21 abordate

Gândire creativă: generarea de idei noi, schimbarea perspectivei, conceperea a ceva nou și construirea pe baza altor idei.

Dar deasemenea

Rezolvarea problemelor: examinarea unei probleme luând în considerare diferitele opțiuni de soluții și ajungerea la o soluție după cântărirea avantajelor și dezavantajelor diferitelor opțiuni disponibile.

Abilități de relație interpersonală: dezvoltarea abilităților de colaborare în timp ce se caută cea mai bună soluție

15

UDL ca principiu director

  1. sunt propuse multiple mijloace de reprezentare a conceptelor

  2. moduri multiple de exprimare a soluției: participanții pot folosi mijloace verbale, picturale, vizuale

  3. moduri multiple de a implica elevii: sunt oferite mai multe instrumente diferite, iar participanții le aleg pe cele care îi motivează mai mult

16

Site/E-mail/

Alte informații de contact:

Driven from programs implementat de Reggio Children

Reggio Children este furnizor de educație certificat conform Standardelor internaționale UNI ISO 9001:2015 pentru proiectarea și furnizarea activității educaționale de dezvoltare profesională.

atelier@reggiochildren.it

CONTRIBUȚIA EXPERȚILOR

Întrebări pentru reflecție

Întrebări care pot fi adresate pentru a stimula feedback-ul și reflecția grupurilor țintă


Câte moduri diferite de realizare a activității au fost propuse?

Enumerați ceea ce alegeți dvs. și ceilalți participanți.

Ți-ai înțeles sarcina?

Ați găsit o modalitate de a finaliza sarcina?

Cum ați explicat ce s-a întâmplat?

Câte soluții diferite au fost propuse în timpul activității?

Ce ați învățat?


1

Titlu

In the Shape of Clay

2

Țară

Italia

3

Promoter

Proiecte naționale

4

Contextul implementării 

x oraș mare x oraș mic x sat

5

Obiectivele activității

  • exersarea gândirii într-un mod flexibil, trecând între digital și analogic, abstract și concret, virtual și artizanal

  • integrează limbi

6

Descriere 

a. Conținutul activităților artistice desfășurate: sprijinirea explorării argilei, material care vorbește despre istoria omenirii. Argila este oferită în diferitele sale „faze ale vieții”, de la umed la uscat. Se zdrobește și se pulverizează, se întâlnește cu apa, revine la viață și revine la capacitatea sa de plasticitate. 

b. Etape principale: Mâinile ascultă, observă și manipulează, intră în lut și o fragmentează cu gesturi fine, săpând în material cu presiune și plăcere. Ei lucrează lutul cu pumnul, palma și vârful degetelor, experimentând verticalitatea și echilibrând diferite volume.

  1. Argila este oferită în relație cu diferite suporturi: scânduri de lemn de diferite forme și dimensiuni, suprafețe reflectorizante, metale și materiale plastice. Bazele care au suprafețe diferite fac plecări interesante și pot deveni matrița sau matrița pentru noi texturi interesante.

  2. Mesele mari de lucru permit utilizarea instrumentelor tradiționale – pentru incizii, scobire și netezire – și, de asemenea, pentru alte unelte neobișnuite, cum ar fi tăietorii de paste, mașinile de zdrobire de cartofi și pungi de glazură. Apoi există torțe, lentile și microscoape, conectate la computere, care ne permit să pătrundem în cele mai intime și neprevăzute structuri ale materialului în moduri cu totul noi. 

Este posibil să lucrați simultan la diferite niveluri de reprezentare

c. Teorii pe care s-a bazat practica pe: Conectează explorări multidisciplinare și know-how, generând strategii de învățare și noi forme de cunoaștere.

7

Opțiuni de implementare 

a. Grupuri țintă: elevi de gimnaziu

b. Durata: 60 minute

c. Număr de sesiuni/activități: activități de după-amiază în centrele comunitare

d. Metodologia predării: învățarea multimedia

e. Tipul de evaluare și instrumentele utilizate pentru identificarea beneficiilor: Chestionar privind competențele secolului XXI (Mancinelli, 2020)

8

Mijloc artistic

  1. analiza expresiilor artistice celebre

  2. activitate artistică

☐ Pictură                   A ☐   B ☐

☐ Teatru            A ☐   B ☐

☐ Muzică                       A ☐   B ☐

X Sculptură                A ☐   B X

☐ Literatură (povestiri, poezie, etc.)      A ☐   B X

X Arte și meșteșuguri (olărit, țesut, cusut, etc.)

☐ Altele, vă rog să precizați:  

9

Materiale 

plăci de lemn de diferite forme și dimensiuni, suprafețe reflectorizante, metale și materiale plastice,

tăietoare de paste, mașini de zdrobire de cartofi și pungi de glazură, torțe, lentile și microscoape, conectate la computer

10

Cine conduce activitatea

☐ o persoană/părinți                               X o organizație/instituție 

X o școală                                                ☐un grup informal 

☐un ONG                                                ☐altele

11

Beneficii și rezultate

Beneficiile acestei bune practici pentru grupurile țintă

Participanții descoperă forța de contact cu terra, pământul, modelându-l în diferite moduri, cu alfabete de plasticitate, straturi și straturi, structuri bogate în solide și goluri, creând compoziții complexe și forme în diferite culori.

12

Provocarea de  incluziune abordată

Provocare cognitivă

13

Cum a fost abordată această provocare?

Oferind diverse moduri de exprimare a abilităților lor, sprijină dezvoltarea unui sentiment pozitiv de sine și a punctelor forte personale. 

14

Abilitățile secolului 21 abordate

Flexibilitate și adaptabilitate

Productivitate și responsabilitate

Tehnologiile informației și comunicațiilor (ICT)

15

UDL ca principiu director

În utilizarea mai multor mijloace de reprezentare în același timp.

16

Site/E-mail/

Alte informații de contact:

Programe implementate de Reggio Children

Reggio Children este furnizor de educație certificat conform Standardelor internaționale UNI ISO 9001:2015 pentru proiectarea și furnizarea activității educaționale de dezvoltare profesională.

atelier@reggiochildren.it

CONTRIBUȚIA EXPERȚILOR

Întrebări pentru reflecție

Întrebări care pot fi adresate pentru a stimula feedback-ul și reflecția grupurilor țintă


Ce ai descoperit?

Ce aptitudini artistice ai descoperit?

Cum te-ai îmbunătățit de la începutul activității?

Ce ai descoperit despre tine?

Ce poți face în viitor pentru a practica mai mult și pentru a fi mai bun?