2.3.1 Lista activităților InCrea+
4. Provocarea pentru incluziune: SOCIO-ECONOMICĂ
ACTIVITATEA 1: Barrios - opera de artă inspirată din cartiere
|
|
|---|
TITLU | Barrios - opera de artă inspirată din cartiere |
SCOP | Această activitate bazată pe artă se concentrează pe construirea și consolidarea coeziunii sociale și a incluziunii prin creativitate. Metodologia activității cuprinde participarea interactivă și activitățile practice pentru a-i implica pe tineri cu inspirația care îi înconjoară în cartierele lor. Obiectivul acestui proiect este de a determina elevii să creeze o operă de artă inspirată din cartierele lor. Le permite elevilor să simtă un sentiment de apartenență și mândrie de locul în care locuiesc și le permite elevilor să obțină o perspectivă asupra vieții colegilor lor de clasă. Această activitate poate facilita includerea studenților din toate mediile socio-economice și le oferă o oportunitate de a-și dezvolta abilități precum inițiativa, flexibilitatea și, bineînțeles, empatia. |
DOMENIUL ARTISTIC | Arte vizuale |
DURATĂ | 2x45 minute |
INSTRUCȚIUNI PAS CU PAS |
|
MATERIALE ȘI RESURSE SUPLIMENTARE | hârtie, creioane colorate, creioane de colorat, carton, ace și ață, aparate foto, caiete și pixuri, vopsele, materiale de artă și meșteșuguri, lipici, |
EVALUARE | A creat fiecare elev o operă de artă inspirată de cartierul său? În ce măsură elevii simt un sentiment de mândrie și apartenență în comunitatea lor? În ce măsură au învățat elevii despre viețile colegilor lor de clasă? |
SURSĂ | Adaptare după https://www.caam.net/es/actividades_int.php?n=3897 |
ACTIVITATEA 2: Autoportrete semnificative
|
|
|---|
TITLU | Autoportrete semnificative |
SCOP | Talent, provocări sociale, culturale, socio-economice Autoportretele și Selfie-urile sunt o oportunitate excelentă de predare. Fiecare student este puternic, puternic, iar portretele lor trebuie privite din propriile perspective, mai degrabă decât din stereotipurile negative care pătrund în societatea noastră. |
PROVOCAREA pentru INCLUZIUNE ABORDATĂ | Talent, provocări sociale, culturale, socio-economice |
DOMENIUL ARTISTIC | Arte vizuale |
DURATĂ | 50 minute timp de 5 zile |
INSTRUCȚIUNI PAS CU PAS | Ziua întâi: studii de portrete Elevii intră în clasă și văd trei autoportrete pe peretele/ecranul/tableta din față. Alegeți portrete minorităților subreprezentate, portrete dezavantajate social și altele. În grupuri de cel mult 3 elevi, rugați-i să scrie trei lucruri care sunt asemănătoare în portrete, trei lucruri care sunt diferite. În restul orei, elevii lucrează în grupuri pentru a studia fotografiile și a-și nota observațiile. Ziua a doua: Autodescriere Înmânați fiecărui elev o fișă cu întrebări care să-i determine să se gândească la personalizatea lor „Care este un cuvânt pe care l-ai folosi pentru a te descrie?” „Care este piesa de îmbrăcăminte preferată pe care o deții?” „Unde simți că ești în elementul tău?” Apoi oferă-le mai multe portrete (pe videoproiector) și învață despre termeni simpli de fotografie, cum ar fi compoziție, aranjament, prim-plan, echilibru, spațiu și simplitate. Ziua a treia: Dezvoltarea hashtag-urilor În a treia zi, studenții trebuie să dezvolte un hashtag pentru problema politică de care sunt interesați. Câteva exemple de hashtag-uri pot fi: #StopDomesticViolence, #IAmNotAStatistic, #BlackLivesMatter și #BuildBridgesNotWalls. Ei trebuie să-și creeze propriul hashtag. Apoi trebuie să facă un plan pentru a-și realiza propriile portrete, inclusiv îmbrăcăminte, decor, fundal, expresia facială, poziția și distanța față de cameră, hashtag-uri de folosit. Ziua a patra: Elevii folosesc pe rând aparatul foto sau telefoanele pentru a face fotografii, cu ajutorul celorlalți. Ziua a cincea: Afișarea fotografiilor în format digital și discuție despre hashtag-urile și imaginea alese. Sau expoziție în galeria școlii. |
MATERIALE ȘI RESURSE SUPLIMENTARE | 3 Portrete sau selfie-uri imprimate Hârtii albe Camera foto sau/și camera telefonului Video proiector |
EVALUARE |
|
SURSĂ |
ACTIVITATEA 3: Jocuri Didactice
|
|
|---|
TITLU | Jocuri Didactice |
SCOP | Să sublinieze provocarea cu care se confruntă elevul în cursul studiilor și să identifice atingerea scopului în aplicarea acestei metode de învățare incluzivă. Lista provocărilor include, dar nu se limitează la, provocări culturale, sociale/de comunicare, fizice (dizabilități), cognitive, socioeconomice, legate de talent și de talent și comportamentale. |
PROVOCAREA pentru INCLUZIUNE ABORDATĂ | Provocări culturale, sociale/de comunicare, fizice, cognitive, socioeconomice, legate de talent și de talent și comportamentale |
DOMENIUL ARTISTIC | Pictură |
DURATĂ | 45 minute, i.e. 1 oră de clasă |
INSTRUCȚIUNI PAS CU PAS | În arte, conținutul vieții reale se poate manifesta doar prin emoții și numai emoțiile ne pot ajuta să percepem secretele care sălășluiesc într-o operă de artă. Lucrați în perechi. Pictura/desenul urmând instrucțiunile unui coleg. Elevul care dă instrucțiuni poate folosi un plan dat de profesor. Profesorul cooperează activ cu elevii. |
MATERIALE ȘI RESURSE SUPLIMENTARE | guașă, pensule de artist |
EVALUARE | Care dintre abilitățile au fost dezvoltate/sprijinite în timpul desfășurării acestei activități? Se promovează ascultarea și concentrarea, se antrenează imaginația și abilitățile lingvistice, se practică cultura comunicării și se urmărește activitatea cu scop. Au fost atinse obiectivele activității? Dacă nu, explicați de ce. Da, elevul era activ și picta/desena ceea ce i se spunea să picteze/deseneze. A fost concentrată atenția pe abilități și pozitivitate? Atenția a fost îndreptată către pozitivitate; sarcina cheie a acestei metode este de a face pe elev să nu se teamă să înceapă să creeze. |
SURSĂ | https://www.vilniausppt.lt/wp-content/uploads/2021/04/Tinkamiausi%C5%B3-metod%C5%B3-taikymas.pdf ; |
ACTIVITATEA 4: Reprezentarea cercului în operele artiștilor profesioniști
|
|
|---|
TITLU | Reprezentarea cerului în operele artiștilor profesioniști |
SCOP | În procesul de studiu, studenții se confruntă cu o multitudine de provocări. În sala de clasă, se așteaptă ca aceștia să comunice cu colegii lor care sunt denotați prin diferențe de caractere sau niveluri diferite în ceea ce privește educația culturală, abilitățile sociale (interacțiune) și cognitive și caracteristicile socioeconomice. Semenii lor pot fi foarte înzestrați sau lipsiți de daruri speciale într-un anumit tip de activitate artistică sau de alt tip. Colegii de clasă denotați prin diferite emoții și personaje, precum și elevii cu nevoi speciale atunci când desfășoară un proiect pe termen lung, care se întinde pe un ciclu de cursuri și redactează prezentări, au ocazia de a interacționa, discuta, împărtăși funcțiile muncii în echipă în funcție de abilitățile lor și sunt astfel oferite oportunități de a efectua părțile teoretice și practice ale sarcinii în ramura selectată de arte. Acest lucru nu numai că întărește sentimentul de pozitivitate, ci și lărgește nivelul de percepție cultural-artistică. Elevii scapă de emoțiile lor negative creând în același timp dezvoltându-și abilitățile cognitive, comportamentale și sociale. |
PROVOCAREA pentru INCLUZIUNE ABORDATĂ | Provocări cognitive, talentate, socioeconomice, comportamentale, sociale și culturale. |
DOMENIUL ARTISTIC | Arte vizuale: desen, pictură, grafică, sculptură. |
DURATĂ | 8 ore de clasă |
INSTRUCȚIUNI PAS CU PAS |
|
MATERIALE ȘI RESURSE SUPLIMENTARE | Calculatoare Instrumente și materiale necesare pentru practicarea artelor |
EVALUARE | În realizarea acestui proiect, obiectivul a fost să-i ajute pe elevi să-și dezvăluie abilitățile și abilitățile în activitatea care este cea mai acceptabilă pentru ei în timp ce lucrează în echipă, discutând și comunicând în alt mod, împărțind și responsabilitatea. Astfel, comunicarea socială) și abilitățile socio-economice se dezvoltă. La colectarea de informații și la îndeplinirea sarcinilor creative, unii studenți (fără măcar să înțeleagă asta) s-au întâmplat să selecteze exemple de lucrări de artă care reflectau starea lor emoțională. Astfel, atunci când discutau și interpretează, ei și-au eliberat emoțiile și și-au dezvăluit caracterul, care a servit ca prezentare a personalității lor în fața clasei și îmbunătățirea și sporirea abilităților de comunicare. Când lucrau în echipă, elevii au avut ocazia să-și arate abilitățile și creativitatea în activitățile lor preferate celorlalți membri ai echipei. Astfel, barierele dintre elevi au fost depășite. Luând în considerare nevoile diferite ale elevilor și diferențele în dezvoltarea lor psiho-fizică, precum și diferitele niveluri de cunoștințe și abilități, sarcinile sunt de așteptat să lărgească orizonturile. Elevii au simțit că sunt capabili să se exprime atunci când înfățișează cerul în diferitele sale manifestări în timp ce colectează și transmit informații. Această formă de artă ajută la experimentarea incluziunii, deoarece atenția este concentrată nu numai pe abilități și competențe, ci și pe pozitivitate. |
ACTIVITATEA 5: Jocuri de Teatru pentru incluziune
|
|
|---|
TITLU | Jocuri de teatru pentru incluziune |
SCOP | Îmbunătățirea incluziunii prin construirea încrederii în exprimare, îmbunătățirea gândirii creative, a abilităților motorii și de lucru în echipă, construirea empatiei. |
DOMENIUL ARTISTIC | Artă teatrală |
DURATĂ | 60 de minute pe sesiune, o dată sau de două ori pe săptămână, în funcție de timpul și spațiul disponibil al facilitatorului, unde grupurile se pot aduna după ore. |
INSTRUCȚIUNI PAS CU PAS | Faza I: Pregătirea
Facilitatorul atelierului ar trebui să investigheze nevoile și cerințele membrilor grupului pentru a formula sarcinile pe care le va oferi copiilor, precum și modalitățile posibile prin care aceste sarcini pot fi realizate. Fiecare activitate care este propusă în cadrul InCrea+ poate servi unui scop incluziv în aproape toate domeniile de excludere, în cazul în care sunt acoperite cerințele necesare pentru garantarea includerii. Jocurile de teatru s-au dovedit a fi incluzive pentru copiii care se confruntă cu toate și orice tip de excludere. Aspectele sociale și socio-economice ale incluziunii sunt luate în considerare atunci când toate barierele (financiare, fizice, atitudinale etc.) din calea participării unei persoane la o activitate la alegerea/preferința/placurea acesteia sau chiar de importanță pentru ea/sa. dezvoltarea viitoare și progresul au fost eliminate. Când activitățile de practică/extrașcolare sunt liber accesibile, când mediul creat nu permite agresiune sau batjocură de nici un fel, când copiii sunt încurajați să se susțină, să se accepte și să se aprecieze reciproc, precum și atunci când temele pe care se învârt jocurile teatrale sunt legate la incluziunea în general și la incluziunea socială și socio-economică în special, putem spune că activitatea propusă este într-adevăr incluzivă. Se știe că teatrul are rezultate excepțional de bune pentru a face progrese uriașe în studierea unei noi limbi (excluderea culturală), prin urmare poate fi folosit fie sub formă de improvizație, fie sub formă de montare a unei piese de teatru a unui dramaturg celebru. perioada unui an școlar întreg de exemplu. Chiar dacă incluziunea nu înseamnă ca persoana exclusă să repare tot ceea ce o face diferită sau extraordinară pentru a se potrivi într-un anumit mediu, îmbunătățirea abilităților și lucrul la încrederea dvs. vă vor îmbunătăți cu siguranță șansele. Efectuarea acestei lucrări în mediul sigur și de sprijin al unui grup de teatru îl va ajuta pe copil să-și găsească locul și în cadrul altor grupuri. Atâta timp cât spațiul în care se adună grupul este accesibil din punct de vedere fizic (atât pentru persoanele care au nevoie de acces în scaun cu rotile, cât și pentru persoanele cu dizabilități senzoriale), facilitatorii au sprijinul necesar și pregătirea de bază pentru lucrul cu persoanele cu dizabilități, teatrul poate să fie soluția de includere pentru orice persoană cu dizabilități fizice, senzoriale sau mintale, așa cum se dovedește zilnic prin spectacolele, create de teatrul Hijinx din Cardiff de exemplu: Home - Hijinx - Theatre - Film - Training - Community - Inclusive - Wales Pentru cei mai curioși, o listă cu grupuri artistice sau artiști solo cu dizabilități: Artists - Disability Arts International Dacă grupul de teatru este abordat de copii care se confruntă cu provocări cognitive sau comportamentale, participarea lor ar trebui să aibă loc cu sprijin suplimentar - co-facilitatori disponibili, precum și sprijin din partea grupului de tineri participanți. Este recomandabil să urmați sugestiile oferite în activitatea de ateliere muzicale all-inclusive. Includerea unor astfel de copii în grup ar putea avea loc sub forma adăugării de activități care sunt atrăgătoare pentru ei (cum ar fi crearea de recuzită sau costume pentru spectacole) și, de asemenea, prin crearea de posibilități de implicare a acestora în anumite roluri în conformitate cu ceea ce este acceptabil și atrăgător. lor. Elevii care se confruntă cu excluderea din cauza talentelor și talentelor nu ar fi evidențiați, respinși, hărțuiți sau batjocoriți în cadrul unui grup de teatru care funcționează bine, care trăiește și lucrează după regulile improvizației, care sunt: a face oferte, a accepta oferte și a le promova; nu blocați; concentrați-vă pe aici și acum; fii specific, da detalii; ia si da. Dimpotrivă, ei înșiși vor învăța cum să lucreze cu ceilalți, cum să contribuie pentru binele comun, cum să nu se considere singuri, ci ca parte a unui organism mai mare și bine funcțional. Acest lucru le va sprijini abilitățile de comunicare și îi va ajuta să-și găsească rolul și locul în alte grupuri sociale și profesionale. Posibilitatea de a participa la procesul de pregătire a unei piese și de prezentare a acesteia în fața unui public școlar sau comunitar îi va ajuta să-și demonstreze talentele (din nou în beneficiul unui grup și nu numai al lor) și să câștige admirația celorlalți dincolo de echipa de teatru.
În funcție de grup, facilitatorul trebuie să decidă asupra unei liste de jocuri, precum și a unei liste de subiecte, în jurul cărora poveștile și improvizațiile copiilor trebuie să se învârte. Lista de subiecte ar depinde foarte mult de dacă membrii grupului se cunosc între ei, de relațiile din cadrul grupului, de orice situații specifice exclusive care s-au petrecut în relație cu unul sau mai mulți copii. Având în vedere că excluderea poate să nu fie întotdeauna evidentă pentru un străin, mai ales dacă facilitatorul nu lucrează în mod regulat cu grupul de copii, ea/el ar trebui să se asigure că folosește timpul atelierului nu numai pentru dezvoltarea abilităților de prezentare, a încrederii și a gândirii creative ale copiilor, dar și să construiască empatie și înțelegere, prin introducerea subiectelor de incluziune și excludere, stereotipuri, diversitate, abilități, prejudecăți etc. Facilitatorul ar trebui, de asemenea, să fie pregătit cu diferite jocuri care corespund nivelurilor de abilități ale diferiților membri ai grupului. Ea/ea ar trebui să fie pregătită cu mai multe explicații cum ar trebui să fie jucată o activitate sau un joc, să ofere idei și exemple și să ofere participanților posibilități de a se exprima în mai multe moduri. Facilitatorul trebuie să ofere posibilitatea de a „nu juca” un anumit joc în cazul în care un copil se simte inconfortabil din orice motiv. Un co-facilitator ar trebui, dacă este posibil, să fie acolo pentru a se ocupa de orice nevoi sau probleme emergente pe care le pot întâmpina copiii, astfel încât fluxul de lucru al restului grupului să nu fie obstrucționat. Pe măsură ce atelierul/atelierele progresează, copiii vor câștiga încredere în jocuri și în abordare și acest lucru le va fi de mare ajutor pentru ei, de asemenea, acceptând diferențele dintre ei. Facilitatorul trebuie să instaleze un acord de grup, care nu vine de la o majoritate impunătoare sau un lider autoritar, ci a fost co-creat de toți participanții. Acordul nu exclude alternativele de exprimare sau dreptul la o opinie, totuși necesită ascultarea reciprocă, așteptarea rândului nostru de a vorbi cu răbdare, respectarea opiniilor celorlalți, adoptarea înțelegerii că toți trebuie să contribuie la îndeplinirea grup în ansamblu. Faza II: Atelierele de teatru propriu-zis Începeți întotdeauna cu un cerc rapid de măsurare „unde ne aflăm”, unde participanții pot împărtăși cum se simt și cât de pregătiți sunt pentru activitățile pe care facilitatorul le-a pregătit. Fiecare atelier poate continua cu câteva exerciții de încălzire, iar primele câteva sesiuni, mai ales dacă participanții grupului nu se cunosc, trebuie să includă exerciții de consolidare a ansamblului/încrederii. Faceți „plimbarea ca și cum” (o persoană care poartă o încărcătură grea în spate, un bătrân, Albă ca Zăpada care tocmai s-a trezit după 100 de ani de somn și totul în jur s-a schimbat, o femeie însărcinată pe o stradă comercială aglomerată, un nou born baby girafe) exercițiu pentru a se asigura că grupul își antrenează flexibilitatea înainte de a începe cu celelalte jocuri. Exercițiul de mers ca și cum poate fi extins în exercițiul „mers aleatoriu” al lui Spolin, mai departe în sesiunile de dramă, cu coaching secundar, oferit de facilitator, care poate intra adânc în domeniul incluziunii/excluziunii, stereotipurilor, diversității etc. De exemplu, facilitatorul poate pune grupul să meargă în cameră, singur, la ritmul preferat. Apoi, la un moment dat, facilitatorul poate începe coachingul secundar. De exemplu. „Să ne imaginăm că mergi pe o stradă. Apropiindu-mă de o stație de metrou. Vezi o monedă pe pământ. Îndoiți și ridicați-l. Privește moneda din toate părțile. Continuați să mergeți spre stația de metrou. Intră și găsește de pe ce platformă va pleca trenul tău. Continuați să jucați cu moneda în mâna dreaptă tot timpul. În stația de metrou se lucrează la reconstrucție. Există tavane joase și obstacole pe podea. Ocolește-le cu grijă. Chiar înainte de platformă vezi un orb în picioare cu o ceașcă în mâna stângă și un baston alb în mâna dreaptă. Te oprești în loc. Arunci moneda pe care ai găsit-o în paharul lor. Face strop, pentru că înăuntru este cappuccino. Orbul pare uimit. El bea o băutură caldă în timp ce își aștepta trenul. Ceea ce ai crezut?" O discuție poate începe ulterior. Alte jocuri din care să alegi: Joc pentru dezvoltarea imaginației: 1. Împărțiți un grup de 10 până la 16 copii în două echipe 2. Alegeți un căpitan dintr-o echipă și mutați-l la douăzeci de metri distanță sau dacă se joacă într-o cameră închisă la o distanță suficientă unde copiii pot alerga 3. Fiecare copil din echipă alege un cuvânt pe care să-l aducă căpitanului, iar cuvintele sunt legate de o temă aleasă de gazda jocului sau de copii 4. La început fiecare copil aleargă la căpitan și îi șoptește cuvântul la ureche. Căpitanul trebuie să memoreze cuvintele și la sfârșit să spună o poveste fictivă folosind toate cuvintele 5. Câștigă echipa cu cea mai interesantă poveste și toate cuvintele folosite 6. Urmează o schimbare de căpitani și o nouă poveste 7. Jocul se termină după ce toți copiii au fost căpitani și fiecare a spus o poveste Mediul de grup Împărțiți grupul în echipe de câte 5. Fiecare echipă face un cerc mic. Primul participant din echipă intră în cerc și mimează o acțiune care definește un anumit mediu la alegerea/aprecierea lor. Ceilalți membri ai echipei încearcă să-și imagineze care ar putea fi acel mediu. De îndată ce un alt membru al echipei decide că a ghicit care este acel mediu și are o idee cum să contribuie, ei intră în cerc și efectuează o acțiune complementară care construiește în continuare imaginea mediului. Acest lucru continuă până când întregul grup se află în interiorul cercului imaginar, construind o imagine comună. Amintiți-le elevilor că cheia este să creeze o imagine completă. Toți trebuie să lucreze împreună în acest moment și să nu încerce să adauge ceva care distruge mediul. Un joc grozav pentru colaborare. Actorul Switch Trei actori primesc o situație și un personaj din public. Facilitatorul poate influența cu atenție natura situației și tipurile de personaje, care vor trebui jucate, urmărind aducerea în discuție a subiectelor de incluziune/excluziune și diversitate. Elevii încep o scenă. La un moment dat în timpul scenei, facilitatorul strigă SWITCH și cei trei actori vor trebui să schimbe personajele. Asta înseamnă că trebuie să se asculte cu adevărat unul pe celălalt și să fie conștienți de cine sunt celelalte personaje, astfel încât să poată ridica un alt personaj în orice moment. Un exercițiu excelent pentru înțelegerea diverselor situații de viață și testarea diferitelor scenarii. Elevilor ar trebui să li se reamintească faptul că scopul este de a continua să depună eforturi pentru o scenă coerentă, indiferent de situație. Facilitatorul poate prelua și modifica numeroase jocuri din cele prevăzute în cărțile Violei Spolin, ținând cont de focalizarea specială incluzivă a atelierelor și adaptând exercițiile în consecință. După toate jocurile de teatru de improvizație, facilitatorul poate începe cu pregătirea și, în final, montarea unei piese, fie una preluată de la un dramaturg celebru, fie una creată de participanții grupului înșiși. |
MATERIALE ȘI RESURSE SUPLIMENTARE | Haine și încălțăminte comode, spațiu suficient, scaune, ceva recuzită și eșarfe dacă este necesar și bună dispoziție |
EVALUARE |
|
SCOP | https://www.theatrefolk.com/blog/improv-games-for-collaboration/ Rules of Improvisation | The Blog of a Drama Student (wordpress.com) Spolin, V., (1986) Theater Games for the Classroom: A Teacher's Handbook, Northwestern University Press Good practice from the InCrea+ project: Game for developing imagination by Kiril Georgiev Kirilov, e-mail: kirikirilovski@abv.bg, publichnarech1@gmail.com, |