PARTEA 1: Conținut teoretic

Migrația reprezintă un fenomen răspândit în Europa ultimilor ani. Conflictele de securitate și criza economică au forțat oamenii să se mute în căutarea unei noi vieți. Unii ajung ca solicitanți de azil și/sau în tabere de refugiați. Alții sunt conduși de mobilitatea globală, găsesc oportunități de muncă și se integrează ușor în comunitate. Familii întregi care provin din alte culturi, rase, medii și credințe religioase trăiesc acum în Europa, iar copiii lor învață în școlile locale. Cu toate acestea, toți se confruntă cu provocări, nu doar cele de adaptare la noul mediu, ci și cele referitoare la incluziunea în procesul educațional. De fapt, migrația și toate aspectele aferente acesteia sunt considerate a fi unul dintre cei mai mari factori de risc în ceea ce privește excluderea. Acest lucru produce noi provocări pentru predare, dar și pentru evaluarea, stereotipurile culturale pot avea consecințe de amploare asupra carierei ulterioare a elevilor, în educație, ocupație și viață. (Altrichter, 2020).

Potrivit rapoartelor UNICEF și UNESCO, statisticile legate de educație și migrație sunt destul de îngrijorătoare:

• 28 de milioane de copii au fost fără adăpost din cauza conflictelor, în 2016,

• În 2017, 61% dintre copiii refugiați erau înscriși în școala primară,

• În același an, doar 23% dintre elevii refugiați s-au înscris în școlile secundare.

Potrivit Green Paper, dacă sistemele de învățământ nu acționează pentru a integra migranții, aceștia au potențialul de a exacerba diviziunile etnice, de a segrega și de a contribui la dezavantajul socioeconomic experimentat de multe grupuri de migranți (Rashid, Tikly 2010). De aceea, e necesară o actualizare a modelului standardizat de școlarizare și examinare, întrucât obiectivul echității nu este întotdeauna atins deoarece, potrivit cercetătorilor, notele elevilor sunt corelate cu categoriile de mediu social din care provin (Alcott, 2017). Această problemă este sporită și mai mult de faptul că mulți profesori nu au suficiente competențe interculturale pentru a aborda diferențele „culturale” (Altrichter, 2020).

Când analizăm mai în profunzime, există o mulțime de factori de risc/provocări care au legatura cu incluziunea în educație, derivați din acest fenomen de  migrație.