PARTEA 2: Activități de promovare a incluziunii

Studiile din literatura de specialitate oferă mai multe definiții ale incluziunii. Printre acestea, merită menționat cel de la baza Indicelui pentru Incluziune (Booth și Ainscow 2002). 

Incluziunea poate fi abordată atât pentru a reduce barierele, cât și pentru a promova participarea. Este vorba, de fapt, despre o comunitate care are grijă de membrii săi, îi face să se simtă bineveniți și este dispusă să se adapteze pentru a se potrivi diferitelor lor nevoi (Marino-Francis și Worrall-Davies, 2010). Iar participarea poate fi văzută ca un rezultat (endpoint) al serviciilor de sănătate și educație (Imms et al., 2016; Kennette, & Wilson, 2019).

Unele dintre acțiunile identificate și orientate spre aceste obiective duble pot fi:

- Reducerea barierelor din calea învățării și participării pentru toți elevii, nu numai pentru cei cu deficiențe sau pentru cei care sunt clasificați ca "având nevoi educaționale speciale" (SEN);

- Învățarea din încercările de a depăși barierele din calea accesului și participării elevilor pentru a face schimbări în beneficiul elevilor pe scară mai largă;

- Valorificarea elevilor și a personalului în egală măsură;

- Perceperea diferențelor dintre elevi ca resurse pentru a sprijini învățarea, mai degrabă, decât probleme ce trebuie depășite;

- Recunoașterea dreptului elevilor la educație, în locația lor;

- Creșterea participării elevilor la cultura școlii, la programele școlare și comunitățile locale și reducerea excluderii lor din acestea;

- Îmbunătățirea școlilor atât pentru personal, cât și pentru elevi;

- Sublinierea rolului școlilor în construirea comunității și dezvoltarea valorilor, precum și creșterea realizărilor;

- Promovarea relațiilor de susținere reciprocă între școli și comunități;

- Recunoașterea faptului că incluziunea în educație este un aspect al incluziunii în societate;

- Restructurarea culturii, politicilor și practicilor din școli, astfel încât acestea să răspundă diversității elevilor.