PARTEA 2: Activități de promovare a incluziunii

În elaborarea curriculum-ului, vom lua în considerare bunele practici existente în întreaga Europă. De asemenea, le vom alege pe cele care s-au potrivit fundamentelor și obiectivelor proiectului INCREA+, sau le vom manipula pentru a le face să se încadreze în criteriile stabilite în secțiunea 2 a acestui capitol.

Cel puțin la dezvoltarea activităților, următoarele aspecte vor fi abordate, astfel cum se arată în modelul care urmează (tabelul 2).

Table 2. Model pentru descrierea informației de bază a activităților din curriculum

Nevoile specifice de expertiză, sau poveștile participanților, pot duce la introducerea unor aspecte suplimentare în dezvoltarea activităților.

3.3 Indicele de învățare

După cum se menționează în proiect, curriculum-ul va promova o serie de beneficii diverse și cu impact puternic.
Beneficii pe termen scurt:

Dezvoltarea abilităților secolului XXI în elevi.

Incluziunea sporită a elevilor dezavantajați la participarea în școli.

Introducerea de cadre didactice și profesioniști SCC  instruiți în practici artistice incluzive.

Promovarea creativității, culturii, multiculturalismului și bunăstării prin instrumente didactice, materiale și resurse educaționale.

Beneficii pe termen lung:

DifRăspândirea practicilor de educație artistică la nivel european.

Îmbunătățirea mediului și a condițiilor de învățare și a rezultatelor școlare ale elevilor. 

Scăderea abandonului școlar din cadrul grupurilor dezavantajate.

O colaborare mai puternică între SCC și școli.

Pentru a descrie modificările instaurate, atât instrumentele calitative, cât și cele cantitative, vor fi luate în considerare și propuse elevilor înainte și după participarea la activități (tabelul 3). Întrebările reflexive din timpul activităților vor ghida învățarea.

Table 3. Componente de evaluare e învățării

Așa cum s-a propus, atât participanții, cât și profesioniștii care desfășoară activitatea vor fi implicați în analizarea schimbărilor și promovarea incluziunii, dezvoltarea competențelor și participarea activă.

REFERINȚE

Bernard, C. F. (2020). Lived experiences: Arts policy at the street level in the New York City Department of Education. Arts Education Policy Review, 121(1), 30-41.

Booth, T., Ainscow, M., Black-Hawkins, K., Vaughan, M., & Shaw, L. (2002). Index for inclusion. Developing learning and participation in schools, 2.

CAST (2018). Universal Design for Learning Guidelines version 2.2. Retrieved from http://udlguidelines.cast.org

Imms, C., Froude, E., Adair, B., & Shields, N. (2016). A descriptive study of the participation of children and adolescents in activities outside school. BMC pediatrics, 16(1), 1-11.

Kennette, L. N., & Wilson, N. A. (2019). Universal Design for Learning (UDL): What is it and how do I implement it. Transformative Dialogues: Teaching & Learning Journal, 12(1), 1-6.

Marino‐Francis, F., & Worrall‐Davies, A. (2010). Development and validation of a social inclusion questionnaire to evaluate the impact of attending a modernised mental health day service. Mental Health Review Journal, 5,1-12.

Partnership for 21st Century Skills. (2009) A framework for 21st century learning P21Tucson, AZ Available at: www.21stcenturyskills.org.

Trilling, B., & Fadel, C. (2009) 21st Century Skills: Learning for Life in Our Times, Jossey-Bass (publisher). ISBN 978-0-470-55362-6. Retrieved 2016-03-13.