PARTEA 3: Implicarea comunității

Studiul Eurydice menționat anterior (EACEA, 2009) arată că România nu este foarte bine poziționată în ceea ce privește integrarea artelor în școală, în raport cu țările participante la studiu, dar bine poziționată pentru evenimente la nivel comunitar. 

Din perspectiva deschiderii către comunicare și parteneriat cu comunitatea, în ultimii ani, școala românească a făcut câțiva pași în cartografierea ofertei artiștilor și operatorilor culturali, pentru a asigura o mai bună întâlnire a zonei educaționale cu cea artistică. Remarcăm posibilitatea înscrierii într-o bază de date de date, accesibilă școlilor, a celor care doresc să propună activități în cadrul programului „Școala altfel”. Părțile interesate pot alege din acea ofertă ceea ce consideră că ar fi potrivit pentru contextul lor. 

România se află în prezent în proces de reformă curriculară din perspectiva integrării competențelor cheie, ceea ce face din competența „conștientizare și exprimare culturală” un obiectiv. În România, doar două discipline artistice (arte vizuale și muzică) fac parte din programa obligatorie, și nici o altă disciplină artistică nu este inclusă ca opțional, deciziile legate de legăturile intercurriculare sunt luate de către școli. 

Studiul Arts and Cultural Education at School in Europe (2009) menționează că temele transversale propuse de școli includ: limba și literatura română și educația muzicală, integrarea textelor literare în piesele muzicale; abilități practice și educație artistică, participarea copiilor înscriși în învățământul primar la decorarea școlii lor; monumente de artă și locuri istorice ale unui anumit oraș; fotografia între știință și artă. 

Conform studiului Arts and Cultural Education at School in Europe (2009) a fost adoptată o strategie la nivel național pentru descentralizarea anumitor domenii culturale, inclusiv dezvoltarea cooperării între școli și muzee. De altfel, unul dintre indicatorii de performanță utilizați pentru monitorizarea și evaluarea implementării acestei strategii este tocmai numărul de vizite efectuate în muzee de către grupurile școlare organizate. Rezultatele acestui indicator sunt raportate periodic de autoritățile locale și regionale, cu scopul de a evidenția valoarea educațională a muzeelor. Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului din România a elaborat o „Strategie pentru dezvoltarea activităților educaționale extracurriculare și școlare”, strategie bazată pe ideea că activitățile extracurriculare sunt benefice întregului proces de învățământ, dar și la dezvoltarea personală a elevilor. 

O altă inițiativă la nivel național din România vizează promovarea activităților extracurriculare; un protocol de colaborare care să acopere această inițiativă va fi semnat în viitorul apropiat de către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și Ministerul Culturii și Cultelor. Acest protocol va spori colaborarea dintre școli și muzee, facilitând schimbul de experiență între specialiștii din domeniile cultural și cel educațional. Va crea legături între conținutul programelor școlare și serviciile educaționale ale muzeelor, încurajând participarea elevilor la programele propuse de specialiștii care lucrează în muzee. 

Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și Ministerul Culturii și Comunităților, precum și alte instituții active în domeniile educației și culturii, organizează periodic festivaluri, care includ ateliere de creativitate și evenimente artistice legate de domeniile arhitecturii și designului, arte plastice, artele spectacolului, desen și pictură, portrete, fotografie, jurnalism, iconografie și artă populară, jocuri, sport, multimedia, modeling, teatru, film etc. Un exemplu de acest tip de festival este CreativFEST, care are ca scop identificarea și publicitatea realizărilor copiilor și tinerilor în domeniul creativ. Noaptea Muzeelor și proiectul Pașaport pentru Cultură, oferă participanților alte oportunități de a explora artele și activitățile creative din România.